Sinonime dezunire

Cuvântul „dezunire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
• dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
• ceartă - gâlceavă, dezbinare, sfadă, altercație, animozitate, discordie, dispută, disensiune, învrăjbire
• conflict - ceartă, neînțelegere, dezacord, ciocnire, dispută, gâlceavă, război, conflagrație
• disensiune - neînțelegere, gâlceavă, dezacord, conflict
• dispută - controversă, ceartă, disensiune, dezacord, diferend, competiție, întrecere, partidă
• sfadă - ceartă, conflict, neînțelegere, divergență
• dezacord - neînțelegere, diferend, disensiune
• discordie - neînțelegere, conflict, ceartă
• divergență - neînțelegere, conflict, gâlceavă
• război - bătălie, luptă, conflagrație, conflict, măcel, ceartă, vrajbă, neînțelegere
• râcă - ceartă, conflict, sfadă, dușmănie, neînțelegere
• schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
• zavistie - discordie, dihonie, neînțelegere, conflict, intrigă, pâră, pizmă, dușmănie, ură
• controversă - litigiu, contradicție, dispută, gâlceavă

Dex dezunire

• dezunire (Rar) 1 Desfacere. 2 Dezlipire. 3 Separare. 4 Învrăjbire.
• DEZUNÍRE, dezuniri, (Rar) 1. Desfacere, dezlipire, separare. 2. Dezbinare, neînțelegere, vrajbă. – dezuni.
• DEZUNÍRE, dezuniri, (Rar) Despărțire; lipsă de solidaritate; dezbinare, neînțelegere, vrajbă. Aceste intrigi... aduseră dezunirea în toată emigrațiunea. GHICA, A. 765.
• dezuni (Rar) 1-2 A (se) desface. 3-4 A (se) dezlipi. 5-6 A (se) separa. 7-8 A (se) învrăjbi.
• DEZUNÍ, dezunesc, IV. și (Rar) 1. A (se) desface, a (se) dezlipi, a (se) separa. 2. A (se) dezbina, a (se) învrăjbi. – Din désunir.
• DEZUNÍ, dezunesc, IV. (Rar) A despărți; a dezbina, a învrăjbi. să lupte pe față și pe sub mînă împotriva dușmanilor ce ar mai voi să le strice frăția și să-i dezunească. ISPIRESCU, M. V. 47.
• A DEZUNÍ dezunésc tranz. rar A face să se dezunească. /dez- + a uni
• A SE DEZUNÍ mă dezunesc intranz. rar 1) (despre obiecte unite) A se desprinde unul de altul sau dintr-un tot. 2) (despre comunități) A-și pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrăma; a se dezagrega. 3) (despre două sau mai multe persoane) A trăi în vrajbă; a se vrăjmăși; a se dușmăni; a se învrăjbi; a se urî. /dez- + a uni
• dezunì v. 1. a despărți ce era unit; 2. fig: a învrăjbi.
• * dezunésc v. tr. (fr. désunir). Despart, stric unirea (propriŭ și fig.).

Sinonimul cuvântului dezunire

Testează-te!