Dicționar de sinonime
Sinonime infractor
Cuvântul „infractor” are următoarele sinonime:
infractor ( substantiv )
- făptaș
- făptuitor
- răufăcător
- hoț
- pungaș
Sinonime Apropiate
- răufăcător - ticălos, infractor, delicvent, hoț, criminal
- spărgător - hoț, pungaș, jefuitor
- șarlatan - escroc, impostor, pungaș, hoțoman, potlogar, panglicar
- făptaș - făptuitor, autor, vinovat, acuzat, încriminat
- furt - hoție, delapidare, pungășie, sustragere, jaf, escrocherie, furtișag
- găinar - potlogar, hoț, pungaș, coțcar, borfaș, șarlatan, escroc
- hoț - pungaș, fur, borfaș, lotru, tâlhar, mână-lungă, ștrengar, șiret, isteț
- borfaș - pungaș, hoț, găinar
- coțcar - șarlatan, escroc, pungaș, hoțoman
- fraudă - înșelătorie, furt, hoție, pungășie, șarlatanie, delapidare, escrocherie, coțcărie
- cleptoman - hoț, pungaș, fur
- pradă - jaf, hoție, captură, spoliere
- râde - a face haz, a hohoti, a se veseli, a se distra
- răspicat - limpede, clar, lămurit, hotărât, decis, categoric, ferm
- răzor - hat, hotar, ogor, pârloagă, brazdă, strat
Dex infractor
- infractor, ~oare Persoană care a comis o infracțiune.
- INFRACTÓR, -OÁRE, infractori, -oare, și Persoană care a comis o infracțiune. – Din infracteur, infractor.
- INFRACTÓR, -OÁRE, infractori, -oare, și Persoană care comite o infracțiune. Ca să impună lumii subalternilor și lumii infractorilor, purta în permanență haine negre, cravată neagră și mănuși albe. PAS, Z. II 145.
- INFRACTÓR, -OÁRE și Cel care comite o infracțiune. .
- INFRACTÓR, -OÁRE cel care comite o infracțiune. (< fr. infracteur, lat. infractor)
- INFRACTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care a comis o infracțiune; delincvent. /<fr. infracteur, lat. infractor, ~oris
- *infractór, -oáre s. (lat. infractor). Care comite o infracțiune.
- INFRACTÓR s. (JUR.) făptaș, făptuitor, răufăcător. (~ul a fost condamnat.)
- INFRACTOR făptaș, făptuitor, răufăcător. (~ a fost condamnat.)