Dicționar de sinonime
Sinonime naos
Cuvântul „naos” are următoarele sinonime:
naos ( substantiv )
- navă
- cella
- naie
- sanctuar
- naus
Sinonime Apropiate
- țâșni - a sări, a izbucni, a erupe, a da buzna, a se repezi, a năvăli
- vapor - navă, corabie, vas, bastiment
- vas - farfurie, strachină, recipient, oală, ciubăr, găleată, vadră, navă, corabie
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
- flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
- furtunatic - furtunos, debordant, nestăpânit, dezlănțuit, năvalnic
- furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
- irupe - a năvăli, a țâșni, a se revărsa, a erupe, a izbucni
- iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
- nartex - pronaos, tindă
- naufragia - a eșua, a se cufunda (o navă)
- năboi - a năvăli, a se revărsa
- nestăpânit - aprig, focos, nestăvilit, vijelios, impetuos, năvalnic, impulsiv, agresiv, bătăios
- aeroplan - avion, aeronavă
Dex naos
- naos 1 Parte din mijloc, principală, a unei biserici, cuprinsă între altar și pronaos navă (9), naie (2). 2 Încăpere centrală a unui templu antic, destinată adăpostirii zeului căruia îi era destinat templul.
- NÁOS, naosuri, Partea principală a unei biserici ortodoxe, situată între altar și pronaos; navă. ♦ Cella. – Din naos.
- NÁOS, naosuri, Parte principală a unei biserici, situată în mijlocul clădirii, între altar și pronaos; navă. ♦ Încăpere centrală a unui templu antic, destinată adăpostirii zeului căruia îi era închinat templul. – Din naós.
- NÁOS, naosuri, Partea de mijloc a bisericilor creștine, cuprinsă între altar și pronaos. Ploaia izbea în naos cu abundență. GALACTION, O. I 80. ♦ Încăperea centrală a unui templu.
- NÁOS ~uri n. 1) Partea centrală a unei biserici ortodoxe (între altar și pronaos); navă. 2) Încăpere a unui templu antic, unde se află statuia divinității. /<ngr. náos
- naos n. nava unei biserici. .
- naós n., pl. urĭ saŭ oase (ngr. și vgr. naós, templu). Lit. Argea, partea bisericiĭ de la tindă pînă la altar. – La uniĭ náos, pl. e.
- naos, -se.
- NÁOS s. (CONSTR.) 1. navă, (livr.) cella, (Transilv.) naie. (~ la o biserică creștină.) 2. sanctuar. (~ în templele antice.)
- NAOS 1. navă, cella, naie. (~ la o biserică creștină.) 2. sanctuar. (~ în templele antice.)