Sinonime ocupație

Cuvântul „ocupație” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• treabă - ocupație, activitate, îndeletnicire, preocupare, ispravă, lucru, faptă, muncă, problemă
• activitate - muncă, lucru, treabă, îndeletnicire, preocupare, ocupație
• îndeletnicire - ocupație, meserie, profesie, profesiune, activitate
• meserie - îndeletnicire, meșteșug, ocupație, profesiune, carieră
• meșteșug - meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune, dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere
• branșă - ramură, domeniu, sector, meserie, profesie, ocupație, slujbă, funcție
• lucrare - muncă, activitate, treabă, lucru, realizare, faptă, producție, înfăptuire, scriere
• lucru - muncă, faptă, treabă, acțiune, travaliu, fapt, problemă, fenomen, chestiune
• serviciu - slujbă, ocupație, funcție, post, domeniu, sector, secție
• slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
• travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
• meșterie - meserie, meșteșug, profesiune, pricepere, iscusință, îndemânare
• funcție - post, serviciu, slujbă, profesie, grad, rang, poziție, rol, sarcină
• proiect - plan, program, schiță, inițiere, prevedere, preocupare
• grijă - teamă, frământare, preocupare, neliniște, îngrijorare, temere, aprehensiune, atenție, precauție

Dex ocupație

• ocupație 1-2 (Luare temporară în) stăpânire cucerire. 3 De ~ ( o forță armată) Care ocupă temporar un teritoriu, o localitate străină ocupant (1). 4 (; ocupațiune) Luare în posesiune. 5 Îndeletnicire. 6 Grijă. 7 Profesie.
• OCUPÁȚIE, ocupații, 1. Ocuparea temporară de către forțele armate ale unui stat, a unei părți sau a totalității teritoriului altui stat, fără ca prin aceasta statul ocupant să dobândească drepturi suverane asupra celui ocupat; cucerire. ◊ De ocupație = (despre forțe armate) care ocupă temporar un teritoriu, o localitate străină. ♦ Luare în stăpânire, în posesiune; dobândire a unei proprietăți. 2. Îndeletnicire, treabă, activitate; preocupare. ♦ Profesie, slujbă, post. – Din occupation, occupatio, -onis.
• OCUPÁȚIE, ocupații, 1. (Luare temporară în) stăpânire de către forțele armate ale unui stat a unei părți sau a totalității teritoriului unui alt stat; cucerire. ◊ De ocupație = (despre forțe armate) care ocupă temporar un teritoriu, o localitate străină. ♦ Luare în stăpânire, în posesiune; dobândire a unei proprietăți. 2. Îndeletnicire, treabă, activitate; preocupare. ♦ Profesiune, slujbă, post. – Din occupation, occupatio, -onis.

Sinonimul cuvântului ocupație

Testează-te!