Dicționar de sinonime

Sinonime meșterie

Cuvântul „meșterie” are următoarele sinonime:

meșterie ( substantiv )
  • meserie
  • meșteșug
  • profesiune
  • pricepere
  • iscusință
  • îndemânare
Alte sinonime:
  • abilitate
  • destoinicie
  • dexteritate
  • dibăcie
  • ingeniozitate
  • isteție
  • istețime
  • îndeletnicire
  • ocupație
  • știință
  • talent
  • ușurință
  • însușire
  • măiestrie


Sinonime Apropiate

  • meșteșug - meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune, dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere
  • iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
  • măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
  • îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
  • meserie - îndeletnicire, meșteșug, ocupație, profesiune, carieră
  • dibăcie - iscusință, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate
  • stângăcie - neîndemânare, nepricepere
  • talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
  • virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
  • istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
  • dexteritate - îndemânare, iscusință, dibăcie
  • carieră - profesiune, meserie
  • îndeletnicire - ocupație, meserie, profesie, profesiune, activitate
  • incapacitate - neputință, nepricepere, incompetență
  • incompetență - nepricepere, incapacitate, nepregătire

Dex meșterie

  • meșterie 1 Meserie 2 Profesiune. 3 Pricepere. 4 Însușire, calitate ascunsă a unui obiect. 5 Secret. 6 Obiect, unealtă, instrument realizat cu îndemânare, pentru un scop practic măiestrie1 (11).
  • MEȘTERÍE, meșterii, ( și ) 1. Meserie; profesie. 2. Măiestrie, pricepere, îndemânare. ♦ Însușire (ascunsă) a unui obiect. – Meșter + -ie.
  • MEȘTERÍE, meșterii, ( și ) 1. Meserie; profesiune. 2. Măiestrie, pricepere, îndemânare. ♦ Însușire (ascunsă) a unui obiect. – Meșter + -ie.
  • MEȘTERÍE, meșterii, (Rar) Pricepere, îndemînare; măiestrie. Spuneți-mi... De-aveți meșterie, Ca să-mi faceți mie Altă mănăstire. ALECSANDRI, P. P. 191.
  • MEȘTERÍE ~i f. pop. 1) Îndeletnicire de orice natură, bazată pe munca manuală calificată; meserie; meșteșug. 2) Măiestrie în lucru; iscusință. /meșter + suf. ~ie
  • meșterie f. măestrie: de aveți meșterie să-mi faceți altă mănăstire, chip de pomenire... POP.
  • meșteríe f. (d. meșter). Rar. Măĭestrie, pricepere.
  • MEȘTERÍE s. v. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.
  • meșterie ABILITATE. DESTOINICIE. DEXTERITATE. DIBĂCIE. INGENIOZITATE. ISCUSINȚĂ. ISTEȚIE. ISTEȚIME. ÎNDELETNICIRE. ÎNDEMÎNARE. MESERIE. MEȘTEȘUG. OCUPAȚIE. PRICEPERE. PROFESIUNE. ȘTIINȚĂ. TALENT. UȘURINȚĂ.


Sinonimul cuvântului meșterie

Sinonimul cuvântului meșterie


Testează-te!