Sinonime ofensivă

Cuvântul „ofensivă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• atac - agresiune, asalt, năvală, ofensivă, criză, șoc, acces, apoplexie
• iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
• asalta - a ataca, a se năpusti
• ataca - a năvăli, a asalta, a agresa, a atenta, a da peste, a aborda, a trata, a se ocupa de, a roade
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• școlar - elev, ucenic, discipol, învățăcel
• ucenic - discipol, elev, învățăcel, începător
• vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
• vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
• flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
• greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
• greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
• grotă - peșteră, cavernă, catacombă
• hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
• hoinări - a vagabonda, a rătăci, a colinda

Dex ofensivă

• ofensivă 1 ( defensivă) Formă principală de luptă a unor forțe armate, care are ca scop nimicirea sau capturarea inamicului și cucerirea terenului pe care acesta îl ocupă asalt, atac. 2 (; la jocurile cu mingea) Atac susținut al unei echipe împotriva echipei adverse. 3 Acțiune vie, concentrată, întreprinsă pentru a înfrânge o dificultate, a lichida o situație nefavorabilă, a înfăptui o nouă stare de lucruri, a cuceri un nou obiectiv
• OFENSÍVĂ, ofensive, Formă principală a acțiunilor de luptă ale unei armate, prin care se urmărește distrugerea forței inamicului și anularea capacității sale operative. ♦ (Sport; mai ales la jocurile cu mingea) Atac susținut al unei echipe împotriva echipei adverse; totalitatea jucătorilor care alcătuiesc linia de atac. ♦ Acțiune puternică, concentrată, întreprinsă în vederea înfrângerii unei dificultăți, a lichidării unei situații neconvenabile, a cuceririi unui nou obiectiv sau a unei noi victorii. – Din offensive, Offensive.
• OFENSÍVĂ, ofensive, Formă principală a acțiunilor de luptă ale armatei, constând în luarea inițiativei operațiilor prin care se urmărește distrugerea forței inamicului și cucerirea terenului pe care îl ocupă. ♦ (Sport; mai ales la jocurile cu mingea) Atac susținut al unei echipe împotriva echipei adverse. ♦ Acțiune puternică, concentrată, întreprinsă în vederea înfrângerii unei dificultăți, lichidării unei situații neconvenabile, cuceririi unui nou obiectiv sau unei noi victorii. – Din offensive, Offensive.

Sinonimul cuvântului ofensivă

Testează-te!