Dicționar de sinonime
Sinonime pricopsit
Cuvântul „pricopsit” are următoarele sinonime:
pricopsit ( adjectiv )
- îmbogățit
- ajuns
- înavuțit
- instruit
- priceput
- învățat
Sinonime Apropiate
- ajuns - căpătuit, îmbogățit, pricopsit, cu cheag, parvenit
- incult - ignorant, neinstruit, necultivat, agramat, prost, neînvățat
- luminat - strălucitor, luminos, lucios, instruit, cultivat, învățat, educat, erudit, lămurit
- cult - instruit, citi, cultivat, învățat, școlii, livresc, cărtucăresc, savant
- instruit - învățat, pregătit, cult, cultivat, citit, educat, erudit, școlit, format
- pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
- râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
- savant - erudit, învățat, maestru, creator
- ști - a cunoaște, a se dumiri, a fi instruit, a avea cunoștințe, a fi aflat, a fi cunoscut, a fi documentat, a-și da seama, a-și aminti
- suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
- știință - învățătură, disciplină, erudiție, cunoaștere, instrucție
- greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
- handicap - dezavantaj, neajuns, impas, greutate, piedică
- hibă - neajuns, defect, lipsă
- inaccesibil - de neajuns, oprit, izolat, inabordabil
Dex pricopsit
- pricopsit, ~ă 1 Instruit. 2 Care este priceput. 3 Care iese din comun prin calități, aspect 4 Ajuns la o situație materială bună. 5 Îmbogățit fără muncă căpătuit, chivernisit. 6-7 , (Persoană) care se găsește într-o situație rea. 8 Persoană nechibzuită.
- PRICOPSÍT, -Ă, pricopsiți, -te, 1. Ajuns la o situație materială bună, îmbogățit (fără muncă); ajuns, căpătuit. ♦ (Substantivat) Epitet dat unei persoane nechibzuite, care nu e bună de nimic. 2. Instruit, învățat2. – pricopsi.
- PRICOPSÍT, -Ă procopsit.
- pricopsit a. 1. parvenit; 2. (mai mult ironic) instruit.
- precopsi pricopsi
- precopsit, ~ă , pricopsit
- pricopsi 1 A avansa. 2 A se instrui. 3 A ajunge la o situație materială bună. 4 A realiza un câștig fără a munci. 5-6 A ajunge la o stare rea, deplorabilă.
- procopsi pricopsi
- procopsit, ~ă , pricopsit
- PRICOPSÍ, pricopsesc, IV. 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. ♦ A face pe cineva bogat, fericit. 2. A învăța, a se instrui. – Din prokópso ( lui prokópto).