Dicționar de sinonime
Sinonime prosterna
Cuvântul „prosterna” are următoarele sinonime:
prosterna ( verb )
- a se închina
- a se înclina
- a se pleca
Sinonime Apropiate
- înclina - a se apleca, a se îndoi, a se încovoia, a se lăsa, a se închina, a se prosterna, a se umili
- închina - a se ruga, a se implora, a se prosterna, a se temeni, a se pleca, a se preda, a capitula, a se supune, a se înclina
- pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
- povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
- temenea - reverență, plecăciune, închinăciune, ploconeală
- tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
- închinăciune - rugăciune, rugă, închinare, plecăciune, compliment, reverență, temenea
- lăsat - aplecat, înclinat, îndoit, curbat, pleoștit, bleg, clăpăug
- oblic - înclinat, pieziș, aplecat
- apleca - a (se) pleca, a îndoi, a încovoia, a înclina, a curba, a se cocârja, a povârni, a se ploconi, a se supune
- curba - a arcui, a încovoia, a îndoi, a apleca, a înclina, a (se) cocoșa, a (se) frânge, a (se) strâmba
- adus - aplecat, încovoiat, cocârjat, înclinat
- înclinare - aplecare, îndoire, încovoiere, curbare, înclinație, predispoziție, vocație, atracție, aptitudine
- părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
- coborâtor - înclinat, povârnit, în pantă, descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, epigon
Dex prosterna
- prosterna 1 A se înclina până la pământ. 2 A îngenunchia în semn de venerație, de supunere, de umilință
- PROSTERNÁ, prosternez, I. A se pleca, a se înclina (până la pământ) în fața cuiva în semn de venerație, de umilință, de supunere etc. – Din prosterner.
- PROSTERNÁ, prostérn, I. A se pleca, a se înclina (până la pământ) în fața cuiva în semn de venerație, de umilință, de supunere etc. – Din prosterner.
- PROSTERNÁ, prostérn și prosternez, I. A se înclina (pînă la pămînt) în fața cuiva sau a îngenunchea în semn de venerație, de umilință, de supunere etc. ploconi, închina. Îmi plăcea să văd toată lumea aceea prosternată la picioarele mele; erau momente cînd mă credeam o eroină de prin romane, de prin basme. VLAHUȚĂ, O. A. II 62. Căci mie-n genunche el s-a prosternat, Convins că de mine poate fi salvat. CARAGIALE, O. III 131.
- PROSTERNÁ I. A se înclina până la pământ; a îngenunchea (în semn de venerație, de supunere, de umilire etc.). .
- PROSTERNÁ a se înclina până la pământ; a îngenunchia (în semn de venerație, de supunere). (< fr. prosterner, lat. prosternere)
- A SE PROSTERNÁ mă prostérn intranz. 1) A se închina adânc (în semn de respect deosebit, de adorație sau de umilință). 2) fig. A manifesta o admirație servilă (față de cineva); a se ploconi. /<fr. prosterner
- prosternà v. a se închina până la pământ, în semn de rugăminte sau de adorațiune.
- proșterne prosterna