Dicționar de sinonime
Sinonime rațiune
Cuvântul „rațiune” are următoarele sinonime:
rațiune ( substantiv )
- minte
- inteligență
- judecată
- gândire
- intelect
- înțelegere
- cap
- cunoștință
- glagore
- rezon
- raționament
- socoată
- socoteală
- socotință
- chibzuială
- justificare
- rost
- semnificație
- cauză
- gând
- deșteptăciune
- pricepere
- spirit
- duh
- pamet
- doxă
- creier
- chibzuință
- chibzuire
- cumințenie
- cumpăt
- cumpătare
- înțelepciune
- măsură
- moderație
- tact
- continență
- cuminție
- ponderație
- temperanță
- scumpătate
- sfat
- sămăluire
- tocmeală
- schepsis
- cumpăneală
- cumpănire
- îndreptățire
- motivare
- motivație
- temei
- legitimare
- legitimitate
- noimă
- logică
- sens
- înțeles
- tâlc
- meșteșug
- merchez
- considerent
- mobil
- motiv
- pricină
- prilej
- cuvânt
- price
- obiect
- povod
- izvor
- sămânță
Sinonime Apropiate
- chibzuială - chibzuință, socoteală, cumpănire, cumpăt, moderație, rațiune, tact, ponderație, continență
- judecată - minte, intelect, inteligență, spirit, rațiune, raționament, chibzuire, idee, gând
- inteligență - deșteptăciune, minte, pricepere, pătrundere, subtilitate, judecată, rațiune, duh, doxă
- înțelepciune - cumințenie, cunoaștere, judecată, chibzuială, prudență, socoteală, cumpăt, măsură
- spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
- intelect - minte, inteligență, gândire, judecată, rațiune
- cumpăt - stăpânire de sine, calm, echilibru, chibzuială, cumpătare, măsură, moderație, socoteală, tact
- motiv - cauză, pricină, rațiune, temei, dovadă, pretext, argument, scuză, prilej
- considerent - idee, opinie, părere, argument, motiv, cauză, temei, rațiune, mobil
- temperanță - reținere, moderație, cumpătare, sobrietate, măsură, echilibru
- gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
- doxă - minte, judecată, gândire
- sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
- schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
- sobrietate - cumpătare, ponderație, simplitate, austeritate, rigorism, moderație
Dex rațiune
- rațiune1 1 Facultate a omului de a gândi, de a cunoaște, de a înțelege esența lucrurilor și a proceselor din natură și din societate, de a descoperi cauzele și legile acestora rezon (1). 2 Judecată. 3 Minte. 4 Treapta a doua a cunoașterii, caracterizată prin faptul că operează cu noțiuni, judecăți și raționamente. 5 Cauză (8). 6 Justificare. 7 ~ de stat Principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. 8 ~ de a fi (sau de a exista, de existență) (a unei persoane, a unui lucru, a unui fenomen ) Ceea ce justifică și motivează existența (unei persoane, a unui lucru, unui fenomen ). 9 Scop.
- rațiune2 rație
- RAȚIÚNE, (2, 3) rațiuni, 1. Facultate, proprie omului, de a cunoaște prin noțiuni, judecăți, raționamente; gândire (logică); judecată, minte. 2. Temei, motiv, justificare. ◊ Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. ◊ Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. Rație (2). – Din ratio, -onis.
Antonime rațiune
- Rațiune ≠ nebunie