Sinonime sabat

Cuvântul „sabat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
• gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
• hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
• tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
• habitudine - obicei, tradiție, deprindere
• învăț - obicei, deprindere, pasiune, patimă
• larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
• apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
• obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
• practică - exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență, obicei, datină
• zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
• tradiție - datină, obicei, cutumă, uzanță
• uzanță - obicei, datină, uz, rânduială, regulă, cutumă
• vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
• îndeobște - obișnuit, de obicei, în genere

Dex sabat

• SABÁT, sabaturi, 1. (La iudei și la unii creștini) Ziua de odihnă sau ziua a șaptea a săptămânii. 2. Adunare de vrăjitoare care, potrivit unor legende medievale, avea loc sâmbăta, la miezul nopții, intr-un loc singuratic. ♦ Gălăgie mare produsă de o mulțime zgomotoasă. – Din sabbat, sabbatum.
• SABÁT, sabaturi, 1. Ziua de sâmbătă la mozaici și la unii sectanți creștini, reprezentând ultima zi a săptămânii, considerată zi de sărbătoare. 2. Adunare de vrăjitoare care, după credințele evului mediu, avea loc sâmbăta, la miezul nopții, într-un loc singuratic. ♦ Gălăgie mare produsă de o mulțime zgomotoasă. – Din sabbat, sabbatum.
• SABÁT 1. Ultima zi a săptămînii, considerată ca zi de sărbătoare la vechii evrei; sîmbătă. 2. Adunare de vrăjitoare care, după credințele din evul mediu, avea loc sîmbăta, la miezul nopții, într-un loc singuratic. Teme-te să nu vezi cîmpul unde sabatul s-adună. NEGRUZZI, S. II 93. ♦ Gălăgie mare produsă de o mulțime zgomotoasă. formau un sabat infernal, al cărui ecou se pierdea în apartamentele pustii ale postelnicului. FILIMON, C. 176.
• SABÁT 1. Ultima zi a săptămânii în calendarul mozaic, consacrată odihnei și ceremoniilor cultului; sâmbătă. 2. Adunare de vrăjitoare care, după credințele din evul mediu, avea loc sâmbăta la miezul nopții. ♦ Gălăgie produsă de o adunare zgomotoasă. .

Sinonimul cuvântului sabat

Testează-te!