Dicționar de sinonime

Sinonime sancționare

Cuvântul „sancționare” are următoarele sinonime:

sancționare ( substantiv )
  • blam
  • blamare
  • condamnare
  • dezaprobare
  • înfierare
  • neaprobare
  • reprobare
  • respingere
  • stigmatizare
  • pedepsire
  • penalizare
  • confirmare
  • consacrare
  • consfințire
  • întărire
  • ratificare
  • sancțiune
  • validare
  • sacrare


Sinonime Apropiate

  • blam - înfierare, dezaprobare, reaprobare, vestejire, condamnare
  • oprobiu - reprobare, dezaprobare, condamnare, dispreț, rușine
  • amendă - penalizare, pedepsire
  • hulă - ocară, condamnare, defăimare, critică, calomnie
  • înfiera - a condamna, a osândi, a stigmatiza, a veșteji, a dezaproba, a blama, a reproba
  • negație - refuz, respingere, infirmare, dezmințire, contestare, tăgadă, renegare, dezicere
  • achita - a plăti, a onora, a lichida (o datorie), a ierta, a absolvi, a șterge (o sancțiune), a ucide, a omorî, a suprima
  • calomnia - a defăima, a blama, a denigra, a ponegri, a bârfi, a huli, a discredita, a insulta
  • condamna - a pedepsi, a osândi, a sancționa, a dezaproba, a blama, a înfiera, a mustra, a vesteji
  • condamnabil - criticabil, blamat, vinovat, reprobabil
  • criticabil - condamnabil, nepermis, blamabil, regretabil, reprobabil
  • critica - a biciui, a reproșa, a blama, a condamna
  • defăima - a ponegri, a calomnia, a huli, a desconsidera, a bârfi, a blama, a denigra, a discredita, a ocărî
  • dezaproba - a condamna, a înfiera, a osândi, a reproba, a repudia, a blama, a dezavua, a nu fi de acord, a contrazice
  • imputare - reproș, învinuire, dojană, mustrare, acuzație, amendă, taxare, sancțiune

Dex sancționare

  • SANCȚIONÁRE, sancționări, Acțiunea de a sancționa și rezultatul ei. – sancționa.
  • SANCȚIONÁRE, sancționări, Acțiunea de a sancționa. 1. Confirmare, aprobare, consfințire a unei legi, a unei dispoziții, a unui act. 2. Aplicare a unei pedepse; pedepsire.
  • SANCȚIONÁRE Acțiunea de a sancționa și rezultatul ei; confirmare, pedepsire, sancțiune. .
  • SANCȚIONÁ, sancționez, I. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție, un act printr-o semnătură autorizată, pentru a-i da valabilitate; a încuviința, a statornici, a consfinți. 2. A aplica o sancțiune (2); a pedepsi. – Din sanctionner.
  • SANCȚIONÁ, sancționez, I. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție, un act printr-o semnătură autorizată, pentru a-i da valabilitate; a încuviința, a statornici, a consfinți. În urma unei cereri formale a unei deciziuni a Consiliului de Miniștri sancționate de domn. KOGĂLNICEANU, S. A. 159. 2. A aplica o pedeapsă, a pedepsi. – Pronunțat: -ți-o-.
  • SANCȚIONÁ I. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție etc. printr-o semnătură autorizată. 2. A pedepsi. .
  • SANCȚIONÁ tr. 1. a confirma, a întări o lege, o dispoziție printr-o semnătură autorizată; a ratifica. 2. a aplica o sancțiune (2). (< fr. santionner)
  • A SANCȚIONÁ ~éz tranz. 1) (legi, dispoziții, acte etc.) A confirma printr-o semnătură; a aproba; a ratifica. 2) (persoane) A pedepsi, aplicând o sancțiune. /<fr. sanctionner
  • sancționà v. a da sancțiune, a confirma.


Sinonimul cuvântului sancționare

Sinonimul cuvântului sancționare


Testează-te!