Dicționar de sinonime

Sinonime satiric

Cuvântul „satiric” are următoarele sinonime:

satiric ( adjectiv )
  • sarcastic
  • acrimonios
  • satiricesc
  • biciuitor
  • caustic
  • incisiv
  • înțepător
  • mușcător
  • pișcător
  • șfichiuitor
  • tăios
  • usturător
  • epigramatic
  • satirist
  • amuzant
  • batjocoritor
  • bufonesc
  • bulevardier
  • caricatural
  • critic
  • ironic
  • malițios
  • mordant
  • subtil
  • umoristic
  • satiric


Sinonime Apropiate

  • incisiv - tăios, mușcător, caustic, sarcastic, satiric, batjocoritor
  • înțepător - pișcător, picant, usturător, ironic, persiflant, sarcastic, zeflemist, satiric
  • caustic - mușcător, usturător, tăios, zeflemitor, ironic, satiric
  • batjocoritor - zeflemist, sarcastic, caustic, incisiv, usturător
  • ironic - înțepător, sarcastic, zeflemist, caustic
  • mușcător - caustic, ironic, sarcastic
  • răutăcios - dușmănos, ostil, hain, veninos, malițios, ironic, caustic, cinic, arogant
  • sărat - salin, caustic, ironic, incisiv, spiritual, scump, exagerat, costisitor
  • umoristic - hazliu, spiritual, amuzant, mușcător
  • ascuțit - tăios, înțepător, țuguiat, subtil, ager, fin, pătrunzător, perspicace, strident
  • biciuitor - usturător, necruțător, nemilos
  • epigramatic - satiric
  • perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
  • piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
  • probozi - a certa, a critica, a reproșa

Dex satiric

  • SATÍRIC, -Ă, satirici, -ce, Cu caracter de satiră; care ține de satiră. ♦ Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ♦ (Substantivat, ) Persoană care satirizează; autor de opere satirice. ♦ (Substantivat, ) Conținut, caracter specific satirei. – Din satirique, satiricus.
  • SATÍRIC, -Ă, satirici, -ce, Cu caracter de satiră; care ține de satiră. ♦ Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ♦ (Substantivat, ) Persoană care satirizează; autor de opere satirice. ♦ (Substantivat, ) Conținut, caracter specific satirei. – Din satirique, satiricus.
  • SATÍRIC2, -Ă, satirici, -e, Cu caracter de satiră; care ține de satiră. epigramatic. Anton Bacalbașa... vrea să ne arate fondul său de lirism senin, care desigur ne va surprinde, ca și însemnatele sale produceri satirice. DEMETRESCU, O. 190. Și, pentru a sfîrși printr-o trăsătură satirică: «prostul găsește oricînd unul mai prost ca el care să-l admire». BOLINTINEANU, O. 253. ♦ Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ♦ (Substantivat) Autor de satire. Caragiale e un satiric. IBRĂILEANU, SP. CR. 219. Publicul romîn s-a învățat așa de mult să rîză de spiritualele producțiuni ale mult talentatului nostru satiric. GHEREA, ST. CR. II 132. Acei vestiți satirici... nu numai nu avură din scrieri neplăceri, Ci cîștigară încă nemuritoare slavă. NEGRUZZI, S. II 215.
  • SATÍRIC1 Conținut, caracter specific satirei. au simțit nevoia unor completări, a unor adăugiri, care să adîncească satiricul piesei. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, 108, 10/3.


Sinonimul cuvântului satiric

Sinonimul cuvântului satiric


Testează-te!