Dicționar de sinonime
Sinonime stors
Cuvântul „stors” are următoarele sinonime:
stors ( substantiv )
- tescuire
- presare
- stoarcere
- tescuit
- zdrobire
- storsură
stors ( adjectiv )
- tescuit
- extenuat
- presat
- zdrobit
- epuizat
- frânt
- istovit
- prăpădit
- rupt
- secat
- secătuit
- sfârșit
- sleit
- trudit
- vlăguit
- batojit
- tâhobit
- stătut
- golit
Sinonime Apropiate
- extenuat - obosit, sleit, vlăguit, epuizat, terminat, sfârșit, istovit, stors, secătuit
- sfârșit - terminat, încheiat, isprăvit, istovit, epuizat, extenuat, sleit, obosit, vlăguit
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- leșinat - extenuat, sfârșit, slăvit, vlăguit, nemâncat, hămesit
- consumat - folosit, utilizat, nimicit, mâncat, sleit, frânt, chinuit, muncit, trudit
- scheletic - vlăguit, slab, uscat, prăpădit
- slăbit - vlăguit, epuizat, anemiat
- spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
- fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
- lânced - sleit, istovit, inactiv, bleg, fad, searbăd, insipid
- neistovit - neobosit, infatigabil, inepuizabil, interminabil, nesfârșit, continuu, infinit
- nesecat - neistovit, inepuizabil, interminabil
- obosit - ostenit, frânt, istovit, slăvit, desființat
- deșelat - istovit, vlăguit, spetit, obosit, curbat
- distrus - nimicit, ruinat, dărâmat, desființat, spulberat, năruit, epuizat, doborât, zdrobit
Dex stors
- STORS1 Stoarcere. ♦ Timpul când se stoarce mustul. – stoarce.
- STORS2, STOÁRSĂ, storși, stoarse, Din care s-a scos lichidul prin strângere, presare etc.; storcit. ♦ Secătuit; epuizat, extrem de obosit. – stoarce.
- STORS2, STOÁRSĂ, storși, stoarse, (Despre lucruri) Strîns, presat sau strivit (pentru a face să iasă lichidul pe care îl conține). Rufe stoarse. ♦ Secătuit, golit. Șeful de post, cu obrazul stors de sînge, i-a despăturat un teanc de hîrtii pe birou. POPA, V. 189. Coana Olimpia, stoarsă de oboseală, luă un scaun și se duse în balcon. BASSARABESCU, S. N. 178. E imposibil a specula asupra unui cuvînt stors de înțeles real. GHEREA, ST. CR. II 39.
- STORS1 Stoarcere; timpul cînd se storc strugurii pentru a se face vinul. Zis-a badea să nu joc Pîn’ la storsul vinului. POP.
- stors a. 1. apăsat tare; 2. fig. secat de puteri. ║ n. acțiunea de a stoarce: storsul vinului.
- stors n., pl. urĭ. Acțiunea de a stoarce mereŭ: storsu strugurilor.
Sinonimul cuvântului stors