Dicționar de sinonime
Sinonime susținut
Cuvântul „susținut” are următoarele sinonime:
susținut ( adjectiv )
- ajutat
- perseverent
- continuu
- neîntrerupt
- statornic
- nepregetat
- nepregetător
- activ
- viu
- stăruitor
- constant
Sinonime Apropiate
- neobosit - activ, harnic, laborios, silitor, neostenit, perseverent, stăruitor, neîntrerupt, necontenit
- fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
- nepregetat - neobosit, harnic, susținut, perseverent
- continuu - necurmat, neîntrerupt, neîncetat, necontenit, mereu, susținut, perpetuu, întruna
- necontenit - continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, permanent, veșnic, întruna, neostoit, nepregetat
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- stăruitor - insistent, perseverent, tenace
- tenace - stăruitor, dârz, perseverent, consecvent, persistent
- fidel - devotat, credincios, statornic, constant, atașat, sigur, precis, exact, întocmai
- fidelitate - devotament, constanță, atașament, credință, statornicie, conformitate, precizie, exactitate
- inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
- îndărătnic - încăpățânat, obstinat, inflexibil, refractar, tenace, stăruitor, îndârjit, perseverent, ambițios
- labil - nestatornic, schimbător, instabil, inconstant, mobil, inconsecvent, lunecos, nehotărât, schimbăcios
- labilitate - nestatornicie, inconstanță, mobilitate, schimbare, instabilitate
- neclintit - nemișcat, imobil, rigid, stabil, încremenit, neschimbat, statornic, ferm, constant
Dex susținut
- SUSȚINÚT, -Ă, susținuți, -te, (Despre modul, ritmul de desfășurare a unei activități, a unor manifestări) Constant, activ; stăruitor, perseverent, neobosit, neîntrerupt. ♦ (Despre natura, stilul unei scrieri, unei compoziții muzicale etc.) Menținut la un nivel înalt. – susține.
- SUSȚINÚT, -Ă, susținuți, -te, (Despre natura sau ritmul unei activități, al unor manifestări) Constant (pînă la capăt); stăruitor, perseverent. Dezbaterile au avut un ton susținut de seriozitate. SADOVEANU, E. 41. ♦ (Despre natura, stilul unei scrieri) Menținut la un nivel înalt, constant, ridicat. Am scris în două zile zece scrisori de afaceri și mi-e capul incapabil... să mai poată turna o scrisoare de un gen susținut. CARAGIALE, O. VII 8.
- SUSȚINÚT, -Ă Stăruitor, perseverent. ♦ Care rămâne același, nu se dezminte; constant, consecvent. .
- SUSȚINÚT, -Ă stăruitor, perseverent. ◊ care rămâne același, nu se dezminte; constant, consecvent. (< susține)
- SUSȚINÚT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SUSȚINE. 2) (despre activități sau despre modalitatea lor de realizare) Care este menținut la un nivel constant (suficient de înalt). /v. a (se) susține
- susținut a. se zice de stilul înalt și nobil (CAR. = fr soutenu).