Dicționar de sinonime
Sinonime suspecta
Cuvântul „suspecta” are următoarele sinonime:
suspecta ( verb )
- a bănui
- a prepune
- a suspiciona
- a nu crede în
Sinonime Apropiate
- presupune - a bănui, a crede, a imagina, a-și închipui
- întrezări - a întrevedea, a revedea, a intui, a bănui, a ghici, a presupune, a gândi, a crede, a imagina
- prepus - bănuială, presupunere, suspectare
- părea - a se arăta, a se vedea, a semăna, a-și imagina, a crede, a i se năzări
- presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
- presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
- prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
- prevedea - a anticipa, a se aștepta, a intui, a sconta, a bănui, a prelimina, a preconiza, a prescrie, a stipula
- scepticism - îndoială, ezitare, neîncredere, rezervă
- spera - a nădăjdui, a aștepta, a conta, a dori, a aspira, a-și imagina, a prevedea, a crede
- ghici - a intui, a întrevedea, a prevedea, a sesiza, a întrezări, a bănui, a afla, a descoperi, a înțelege
- gelos - bănuitor, temător, suspicios, zuliar, invidios, pizmaș, ranchiunos
- gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
- închipui - a imagina, a reprezenta, a figura, a concepe, a gândi, a plăsmui, a elabora, a inventa, a crede
- întrevăzut - întrezărit, prevăzut, bănuit, prezis, presupus
Dex suspecta
- SUSPECTÁ, suspectez, I. A bănui pe cineva de ceva rău, a socoti drept suspect; a pune la îndoială ceva. – Din suspecter.
- SUSPECTÁ, suspectez, I. A bănui (pe cineva sau ceva), a pune la îndoială (ceva). A suspecta intențiile cuiva. A suspecta purtarea cuiva. ▭ Mă privea nedumerită, suspectînd această bruscă hotărîre. CAMIL PETRESCU, U. N. 212.
- SUSPECTÁ I. A bănui pe cineva de ceva (rău). ♦ A se îndoi de ceva, a pune la îndoială ceva. .
- SUSPECTÁ tr. a bănui pe cineva de ceva (rău). ◊ a se îndoi de ceva, a pune la îndoială; suspiciona. (< fr. suspecter)
- A SUSPECTÁ ~éz tranz. A bănui de ceva rău; a considera suspect. /<fr. suspecter
- SUSPÉCT, -Ă, suspecți, -te, (Adesea substantivat) Care este bănuit, care dă de bănuit; care inspiră neîncredere, de care trebuie să te ferești; dubios, îndoielnic. – Din suspect, suspectus.
- SUSPÉCT, -Ă, suspecți, -te, 1. Care este bănuit, care dă de bănuit. Întîmplare suspectă. Amabilitate suspectă. ▭ Dar dacă Ivancea sau Alexia scapă? Atunci se va afla totul... abia atunci încep să devin suspectă, – dar dacă scapă și Eleonora? Atunci sînt pierdută. DUMITRIU, B. F. 76. 2. Care inspiră neîncredere, de care trebuie să te ferești; dubios. Caracter suspect. Procedeu suspect. ▭ Sînt chei care deschid orice lacăte și orice sertare; există oameni a căror curiozitate e nelimitată. Ai înțeles acum? Îți pare suspect individul? E nevoie să pară suspect? C. PETRESCU, C. V. 281.