Dicționar de sinonime

Sinonime vină

Cuvântul „vină” are următoarele sinonime:

vină ( substantiv )
  • abatere
  • culpabilitate
  • culpă
  • eroare
  • greșeală
  • păcat
  • vinovăție
  • eres
  • prihană
  • teahnă
  • greș
  • ponos
  • cusur
  • săblaznă
  • scandal
  • smintă
  • sminteală
  • rătăcire
  • rătăceală
  • reproș
  • infracțiune
  • delict
  • imputare
  • imputație
  • învinuire
  • reprehensiune
  • bănat
  • pricină
  • vegheată
  • greșală
  • crimă


Sinonime Apropiate

  • greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
  • culpabilitate - greșeală, abatere, culpă, eroare, păcat, vină, vinovăție
  • erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
  • eroare - greșeală, inexactitate, neadevăr, erezie, culpă, vină, abatere
  • sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
  • neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
  • culpă - culpabilitate, vină, eroare
  • delict - infracțiune, vină, abatere
  • abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
  • inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
  • incorectitudine - eroare, inexactitate, greșeală, neregulă, necinste
  • inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
  • ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
  • anomalie - abatere, deviere, deturnare, defect, cusur, meteahnă
  • culpabil - vinovat, păcătos, greșelnic

Dex vină

  • VÍNĂ, vini, Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greșeală, vinovăție; păcat; culpă. ◊ De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproșabil, perfect. ◊ Din vina... = în urma greșelii făptuite de...; din cauza, din pricina... ◊ Bată-l vina! exprimă o mustrare cu o nuanță de simpatie. A da (sau a arunca, a pune) vina pe cineva (sau pe ceva) sau asupra cuiva ori a băga (cuiva) vină = a învinovăți, a învinui (pe cineva sau ceva). A face cuiva o vină din (sau pentru) ceva = a considera drept greșeală o faptă a cuiva. A cădea în vină = a se face vinovat de ceva. ♦ Faptă pedepsită de lege; infracțiune; delict; crimă. – Din vina.
  • VÍNĂ, vini, Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greșeală, vinovăție; păcat; culpă. ◊ De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproșabil, perfect. ◊ Din vina... = în urma greșelii înfăptuite de...; din cauza, din pricina... ◊ Bată-l vina! exprimă o mustrare cu o nuanță de simpatie. A da (sau a arunca, a pune) vina pe cineva (sau pe ceva) sau asupra cuiva ori a băga (cuiva) vină = a învinovăți, a învinui (pe cineva sau ceva). A face cuiva o vină din (sau pentru) ceva = a considera drept greșeală o faptă a cuiva. A cădea în vină = a se face vinovat de ceva. ♦ Faptă pedepsită de lege; infracțiune; delict; crimă. – Din vina.


Sinonimul cuvântului vină

Sinonimul cuvântului vină


Testează-te!