Dicționar de sinonime
Sinonime vină
Cuvântul „vină” are următoarele sinonime:
vină ( substantiv )
- abatere
- culpabilitate
- culpă
- eroare
- greșeală
- păcat
- vinovăție
- eres
- prihană
- teahnă
- greș
- ponos
- cusur
- săblaznă
- scandal
- smintă
- sminteală
- rătăcire
- rătăceală
- reproș
- infracțiune
- delict
- imputare
- imputație
- învinuire
- reprehensiune
- bănat
- pricină
- vegheată
- greșală
- crimă
Sinonime Apropiate
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- culpabilitate - greșeală, abatere, culpă, eroare, păcat, vină, vinovăție
- erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
- eroare - greșeală, inexactitate, neadevăr, erezie, culpă, vină, abatere
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
- culpă - culpabilitate, vină, eroare
- delict - infracțiune, vină, abatere
- abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
- inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
- incorectitudine - eroare, inexactitate, greșeală, neregulă, necinste
- inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
- ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
- anomalie - abatere, deviere, deturnare, defect, cusur, meteahnă
- culpabil - vinovat, păcătos, greșelnic
Dex vină
- VÍNĂ, vini, Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greșeală, vinovăție; păcat; culpă. ◊ De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproșabil, perfect. ◊ Din vina... = în urma greșelii făptuite de...; din cauza, din pricina... ◊ Bată-l vina! exprimă o mustrare cu o nuanță de simpatie. A da (sau a arunca, a pune) vina pe cineva (sau pe ceva) sau asupra cuiva ori a băga (cuiva) vină = a învinovăți, a învinui (pe cineva sau ceva). A face cuiva o vină din (sau pentru) ceva = a considera drept greșeală o faptă a cuiva. A cădea în vină = a se face vinovat de ceva. ♦ Faptă pedepsită de lege; infracțiune; delict; crimă. – Din vina.
- VÍNĂ, vini, Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greșeală, vinovăție; păcat; culpă. ◊ De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproșabil, perfect. ◊ Din vina... = în urma greșelii înfăptuite de...; din cauza, din pricina... ◊ Bată-l vina! exprimă o mustrare cu o nuanță de simpatie. A da (sau a arunca, a pune) vina pe cineva (sau pe ceva) sau asupra cuiva ori a băga (cuiva) vină = a învinovăți, a învinui (pe cineva sau ceva). A face cuiva o vină din (sau pentru) ceva = a considera drept greșeală o faptă a cuiva. A cădea în vină = a se face vinovat de ceva. ♦ Faptă pedepsită de lege; infracțiune; delict; crimă. – Din vina.