Sinonime zănatic

Cuvântul „zănatic” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
• aiurit - zăpăcit, zănatic, zurliu, besmetic, țicnit, nebun
• zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
• deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
• anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
• bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
• înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
• trăsnit - zănatic, nebun, smintit, apucat, extravagant
• iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
• descreierat - nebun, smintit
• psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
• sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
• uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie
• zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
• zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial

Dex zănatic

• zănatic, ~ă ( oameni) Care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut judecata normală aiurea (6), aiurit2 (2), bezmetic (1), descreierat (2), nebun, smintit2, zăpăcit (5), zurliu (4), (rar) dezmetic (3), turluliu, (pop) deșucheat (1), pălăvatic, silhui1, prilestit, zălud (5), paliu, păcănit2, șucheat (1), tui6, tuiac, tuieș, zănag, zărghit (5), zăpăuc (1), zoraliu (3), sanchiu, smucit2, trăsnit3, țăcănit2, țicnit2.
• ZĂNÁTIC, -Ă, zănatici, -ce, Zăpăcit, smintit, bezmetic. – dianaticus.
• ZĂNÁTIC, -Ă, zănatici, -ce, Zăpăcit, smintit, bezmetic. – dianaticus.
• ZĂNÁTIC, -Ă, zănatici, -e, Zăpăcit, smintit, bezmetic. va sărbători pe scriitorii indigeni mediocri sau nuli, dar care vor avea prezumțiunea de a tăgădui propriei lor țări existența oricărei culturi și a oricărei literaturi... ajutați între aceasta de cîțiva politiciani zănatici. MACEDONSKI, O. IV 149. Atîta se sperie Midas-împărat, încît din aceea, după ce că era cam tontolete, rămase și zănatic. ISPIRESCU, U. 108. ◊ Îi era acum în grijă să nu se întețească și să crească în mulțime roiul zănatic al minciunilor. SADOVEANU, Z. C. 342. ◊ (Substantivat) E nebună, lunatică, Umblă ca o zănatică. PANN, P. V. II 142. – Variante: zănátec, -ă (CAMIL PETRESCU, U. N. 340, REBREANU, R. II 30), zînátic -ă (ODOBESCU, S. III 623)
• ZĂNÁTIC ~ că (~ ci, ~ ce) Care și-a pierdut facultatea de a judeca normal; care și-a ieșit din minți; țicnit; zăpăcit; bezmetic; zălud; smintit; scrântit. /cf. lat. dianaticus
• zănatic a. V. zinatic.

Sinonimul cuvântului zănatic

Testează-te!