Dicționar de sinonime
Sinonime încăpățâna
Cuvântul „încăpățâna” are următoarele sinonime:
încăpățâna ( verb )
- a se îndărătnici
- a se obstina
- a se ambiționa
- a se îndârji
- a stărui
- a persista
- a persevera
Alte sinonime:
- a se nătângi
- a se încâina
Sinonime Apropiate
- îndărătnic - încăpățânat, obstinat, inflexibil, refractar, tenace, stăruitor, îndârjit, perseverent, ambițios
- îndărătnicie - încăpățânare, obstinație, îndârjire
- stărui - a insista, a persevera, a persista, a se menține, a se crampona
- insista - a stărui, a persista, a persevera, a pistona, a reliefa, a evidenția, a accentua, a sublinia
- încăpățânat - îndărătnic, obstinat, îndârjit, refractar, ambițios
- îndârji - a se înverșuna, a se încăpățâna, a rezista, a se opune, a fi dârz, a înfrunta
- ambițios - orgolios, veleitar, pretențios, stăruitor, încăpățânat, insistent
- ambiționa - a se încăpățâna, a insista, a stârni
- continua - a prelungi, a ține, a persista, a stărui, a se urma
- păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
- străbătător - penetrant, stăruitor, răzbătător, subtil, perspicace
- tenace - stăruitor, dârz, perseverent, consecvent, persistent
- tenacitate - stăruință, persistență
- zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
- insistent - stăruitor
Dex încăpățâna
- încăpățâna 1 A persista cu îndârjire într-o comportare voluntară, neținând seama (de piedici sau) de opiniile celorlalți (pop) a se îndărătnici (1-2). 2-3 A se ambiționa (într-o activitate pentru atingerea unui scop sau) pentru o idee.
- ÎNCĂPĂȚÂNÁ, încăpățânez, I. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ține seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiționa într-o atitudine, pentru o idee etc. – În + căpățână.
- A SE ÎNCĂPĂȚÂNÁ mă ~éz intranz. A stărui cu îndărătnicie într-o acțiune sau într-o atitudine (mai ales nesănătoasă); a se arăta îndărătnic; a se îndărătnici; a se ambiționa. Se ~ează fără motiv. /în + căpățână
- încăpățânà v. a vrea cu încăpățânare.
- încăpățina încăpățâna
- ÎNCĂPĂȚINÁ I încăpățâna.
- ÎNCĂPĂȚINÁ I încăpățîna.
- ÎNCĂPĂȚÎNÁ, încăpățînez, I. A ține morțiș, a insista cu îndîrjire să facă ceva, a persista, a stărui (îndărătnic) într-o atitudine sau într-o idee; a se îndărătnici. Se încăpățînează bătrîna și-or să ne omoare cu ea cu tot. DUMITRIU, N. 42. Să nu uiți că decît a te încăpățîna într-o greșeală, mai bine-i s-o dai pe față și să lupți a o îndrepta. DEMETRIUS, V. 140. – Variantă: încăpățina (SLAVICI, O. I 162) I.
- încăpățînéz v. tr. (d. căpățînă). Fac încăpățînat. V. refl. Mă fac încăpățînat, nu cedez ideilor saŭ voințeĭ altuĭa.
- încăpățîna