Sinonime abilita

Cuvântul „abilita” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• împuternici - a autoriza, a delega, a învesti
• împuternicire - autorizație, delegație, mandat, procură, învestire
• delega - a împuternici, a autoriza
• mandat - împuternicire, delegație, procură, solie, dispoziție, ordin, instrucțiune
• mesager - trimis, sol, delegat, împuternicit, curier, ștafetă, poștă
• exponent - reprezentant, mandatar, împuternicit, delegat
• împuternicit - trimis, delegat, reprezentant, emisar, sol, mandatar, procurator, procurist
• percheziționa - a căuta, a investiga
• perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
• răspundere - responsabilitate, sarcină, obligație, îndatorire
• trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
• trimite - a expedia, a transmite, a adresa, a îndrepta către, a delega, a însărcina, a mandata
• validitate - valabilitate, autenticitate
• valoare - preț, calitate, însușire, merit, eficacitate, capacitate, rentabilitate, productivitate, sens
• variabilitate - instabilitate, schimbare, inconstanță, labilitate

Dex abilita

• abilita 1-2 A recunoaște cuiva, în urma unui examen, calitatea de profesor sau docent. 3 A recunoaște unei persoane o calificare. 4 A face pe cineva apt pentru săvârșirea unui act juridic.
• ABILITÁ, abilitez, I. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. 2. A împuternici. – Din habiliter, habilitare.
• ABILITÁ, abilitez, I. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. 2. A împuternici. – Din habilitieren.
• ABILITÁ, abilitez, I. (Germanism învechit) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, calitatea de docent.
• ABILITÁ, abilitez, I. (Germanism) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, o anumită calificare (în trecut, calitatea de docent). – habilitieren ( habilitare).
• abilitá vb. I. tr. 1 A conferi cuiva dreptul de a practica o anumită profesie, de a desfășura o anumită activitate (în urma unei probe, a unui examen); a acorda un grad, un titlu. 2 (jur.) A împuternici, a face pe cineva apt pentru a săvârși un act juridic. • prez.ind. -ez. /<germ. habilitieren, fr. habiliter, cf. lat. habilitāre.
• ABILITÁ I. A da cuiva un anumit titlu, un grad etc., a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune. .
• abilitá tr. 1. a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune, în urma unui examen sau concurs. 2. a conferi un anumit titlu, grad etc.; a face apt; a împuternici. (< germ. habilitieren, lat. habilitare)

Sinonimul cuvântului abilita

Testează-te!