Sinonime aiuri

Cuvântul „aiuri” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
• uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie
• zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
• zevzec - nătărău, prostănac, nerod, neghiob, aiurit, năuc
• zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
• hăbăuc - năuc, zăpăcit, aiurit
• împrăștiat - răsfirat, dispersat, risipit, vânturat, distrat, zăpăcit, aiurit, buimac, dezordonat
• absent - neprezent, lipsă, neatent, distrat, zăpăcit, aiurit
• anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
• bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
• candriu - zăpăcit, aiurit
• delir - aiurare, rătăcire, halucinație, tulburare mintală, exaltare, extaz, frenezie
• delira - a aiura, a vorbi fără control, a spune prostii
• înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat

Dex aiuri

• aiurá 1 A delira. 2 A vorbi fără sens. 3 (Rar) A se pierde în visări. 4 (; ~ri) A ameți pe cineva cu vorba.
• AIURÁ, (1, 2) aiurez, (3) aiuresc, I. 1. A fi în stare de delir; a delira. ♦ A vorbi fără sens, a spune lucruri absurde, a debita absurdități. 2. (Rar) A se pierde în visări. 3. (În forma aiuri) A amăgi, a ameți cu vorbe și promisiuni; a zăpăci. – – Din aiure(a).
• AIURÁ, aiurez, I. 1. A fi în stare de delir; a delira. ♦ A vorbi fără sens, a spune lucruri absurde, a debita absurdități. 2. (Rar) a se pierde în visări. – Din aiure(a).
• AIURÁ, aiurez, I. (Și în forma aiuri) 1. A vorbi fără șir, fără înțeles, fiind în stare de inconștiență; a delira. De două ceasuri aiurează și tremură... DUMITRIU, N. 234. S-o îmflat mîna ca butucul!... Pe urmă n-o mai putut să vorbească ca lumea, – aiura, săracul! POPA, V. 168. ♦ A vorbi fără sens, a spune lucruri absurde. Îmi pare că aiurezi. De unde dracul ai găsit obșteasca adunare la Agrigenta? NEGRUZZI, S. I 225. ◊ înstrăinatul greier sub vatră aiurează, Schimbînd într-una locul. IOSIF, PATR. 12. O, ascultă numa-ncoace Cum la vorbă mii de valuri stau cu stelele proroace! Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre Povestesc ele-n de ele numai dragostele noastre. EMINESCU, O. I 155. 2. A se pierde în visări, a visa cu ochii deschiși. Și cu grabă-n veselie ieșind noaptea pe cîmpie, Ea se duse aiurind, Cu ochii la cer privind, Cum se duce neoprit Dorul cel nemărginit. ALECSANDRI, P. II 189. – Variantă: aiurí, aiuresc, IV.

Sinonimul cuvântului aiuri

Testează-te!