Dicționar de sinonime

Sinonime aplicație

Cuvântul „aplicație” are următoarele sinonime:

aplicație ( substantiv )
  1. aplicare, practică, utilizare
  2. aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare
  3. râvnă, zel, efort
Alte sinonime:
  • funcție
  • folosire
  • întrebuințare
  • aplecare
  • dar
  • har
  • înclinație
  • înzestrare
  • pornire
  • predispoziție
  • preferință
  • talent
  • vocație
  • propensiune
  • tragere
  • aplecăciune
  • plecare
  • execuție
  • însușire
  • pasiune
  • punere în practică
  • sârguință
  • silință
  • cerere-tip
  • formular
  • uzaj
  • logicial
  • program
  • aplicațiune


Sinonime Apropiate

  • aptitudine - însușire, aplicație, chemare, dar, înclinare, predilecție, talent, vocație, capacitate
  • aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire
  • înclinare - aplecare, îndoire, încovoiere, curbare, înclinație, predispoziție, vocație, atracție, aptitudine
  • vocație - chemare, aptitudine, înclinație, predispoziție
  • atracție - tentație, ispită, aptitudine, dispoziție, farmec, miraj
  • exercițiu - temă, lucrare, aplicare, practică, deprindere
  • practică - exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență, obicei, datină
  • procedură - practică, formalitate, manieră
  • sacerdoțiu - cler, preoțime, chemare, misiune, menire
  • salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
  • strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
  • străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
  • talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
  • tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
  • tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție

Dex aplicație

  • aplicație 1 Așezare a unui lucru pe altul aplicare (1). 2 Bucată de stofa aplicată pe alta. 3 Punere în practică aplicare (2). 4 Școala de ~ (pe lângă o școală normală de învățători ) Școală de punere în practică a teoriei învățate mai înainte. 5 (Rar) Sârguință.
  • APLICÁȚIE, aplicații, 1. Faptul de a aplica (1). ♦ Ceea ce se aplică (1); obiect, lucru care rezultă din aplicarea aceasta. 2. Faptul de a aplica (2), de a pune în practică. 3. Aptitudine, talent, înclinație. – Din application.
  • APLICÁȚIE, aplicații, 1. Faptul de a aplica (1). ◊ Ceea ce se aplică (1); obiect, lucru care rezultă din aplicarea aceasta. 2. Faptul de a aplica (2), de a pune în practică. 3. Aptitudine, talent, înclinație. – Din application.
  • APLICÁȚIE, aplicații, 1. Punere în practică, aplicare (1). ◊ Punct de aplicație = punct de pe un corp asupra căruia se exercită o forță. (În vechea organizare a învățămîntului) Școală de aplicație = școală elementară atașată pe lîngă o școală normală, servind pentru practica pedagogică a viitorilor învățători. 2. (Concretizat) Broderie sau bucată de stofă cusută pe alt material. Rochie de stofă cu aplicații. 3. Aptitudine, talent. Aplicație la desen. ◊ (Franțuzism învechit) Rîvnă, silință, sîrguință. Aplicația la învățături. NEGRUZZI, S. II 150. – Pronunțat: -ți-e.
  • APLICÁȚIE, aplicații, 1. Punere în practică. ♦ Broderie aplicată. 2. Aptitudine, talent. A avea aplicație la desen. ♦ Râvnă, silință. – application.


Sinonimul cuvântului aplicație

Sinonimul cuvântului aplicație


Testează-te!