Sinonime arestui

Cuvântul „arestui” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• deține - a avea, a stăpâni, a ocupa, a poseda, a aresta, a închide, a reține, a întemnița
• întemnița - a aresta, a închide
• detenție - posesie, păstrare, stăpânire, reținere, arestare, închidere
• îngrădi - a împrejmui, a închide, a mărgini, a înconjura, a țărcui, a înfrâna, a reține, a limita, a stăvili
• încarcera - a întemnița, a închide
• arestat - deținut, închis, întemnițat, reținut
• păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
• sechestra - a confisca, a popri, a reține
• spicui - a culege, a alege, a lua, a reține (de ici-colo)
• sporovăi - a povesti, a discuta, a se întreține, a trăncăni
• tempera - a potoli, a liniști, a modera, a domoli, a reține, a înfrâna
• temperanță - reținere, moderație, cumpătare, sobrietate, măsură, echilibru
• țărcui - a împrejmui, a îngrădi, a închide
• vipt - pensiune, întreținere, masă, alimente, rod, bucate
• fereca - a închide, a încuia, a zăvorî, a încătușa, a lega, a înlănțui, a zimțui, a îmbrăca (în metal)

Dex arestui

• arestui A aresta (1)
• ARESTUÍ, arestuiesc, IV. A aresta. – arestovat.
• ARESTUÍ, arestuiesc, IV. (învechit și popular) A aresta. Am auzit că acolo i-a arestuit pe toți într-o singură noapte, la locul de adunare. V. ROM. noiembrie 1953, 85.
• ARESTUÍ, arestuiesc, IV. A aresta. – rus. arestovat’.
• ARESTUÍ IV. aresta.
• aresta 1 A priva de libertate în temeiul unui mandat de arestare (2) a închide, a întemnița, a popri, a arestălui, a arestui. 2 (; rar) A-și însuși.
• ARESTÁ, arestez, I. A ține pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a deține, a arestui. – Din arest.
• ARESTÁ, arestez, I. A ține pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a arestui. – Din arest.
• ARESTÁ, arestez, I. (Cu privire Ia persoane) A priva de libertate (în urma unei infracțiuni sau a unei acțiuni considerate astfel); a închide în vederea unei judecăți. Au intrat ieri dimineață agenții lor în ateliere și au început a aresta: mai ales pe maiștrii și lucrătorii mai tineri. SADOVEANU, N. F. 107. Pentru ce l-ați arestat pe Cațavencu? – Pentru ca să-i apucăm scrisoarea. CARAGIALE, O. I 128.
• ARESTÁ, arestez, I. A lipsi pe cineva de libertate în urma comiterii unei infracțiuni sau în vederea unor cercetări, a unei judecăți; a închide. – Din arest.

Sinonimul cuvântului arestui

Testează-te!