Sinonime cârâi

Cuvântul „cârâi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cicăli - a pisălogi, a bate la cap, a sâcâi, a plictisi, a bârâi, a dăscăli
• certa - a mustra, a dojeni, a muștrului, a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a se învrăjbi, a se gâlcevi, a se sfădi
• pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
• ciorovăi - a se certa, a se cârâi
• sfădi - a se certa, a se înfrunta
• șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
• tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
• gâlcevi - a se certa, a disputa, a se învrăjbi
• hărțui - a necăji, a cicăli, a întărâta, a sâcâi, a tachina, a zădărî, a asmuți, a suci, a răsuci
• moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
• mustra - a dojeni, a certa, a dăscăli, a moraliza, a muștrului, a beșteli
• obositor - istovitor, epuizant, copleșitor, plictisitor, enervant, sâcâitor, agasant
• certăreț - arțăgos, agresiv, gâlcevilor, scandalagiu, zurbagiu
• dojeni - a mustra, a certa, a muștrului, a dăscăli
• tachina - a sâcâi, a necăji, a indispune, a plictisi

Dex cârâi

• cârâí 1 ( unele păsări) A scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale cârcâi (1), cârcârâți, cârcâți. 2 A vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate. 3 (; porc) A grohăi. 4 ( o persoană gușată) A sufla greu, producând un hârâit din gât. 5 ( intestine) A chiorăi. 6 A cicăli. 7 A se certa. 8 (Prin apropiere de cârav) A fi bolnav ușor.
• CÂRÂÍ, cấrâi, IV. 1. (Despre unele păsări; la 3) A scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale. 2. A vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate. 3. A cicăli, a bate la cap pe cineva. ♦ A se certa. Toată ziua se cârâie. – Câr + -âi.
• CÂRÂÍ, cấrâi, IV. 1. (Despre unele păsări; la 3) A scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale. 2. A vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate. 3. A cicăli, a bate la cap pe cineva. ♦ A se certa. Toată ziua se cârâie. – Câr + -îi.
• A CÂRÂÍ cârâi 1. intranz. 1) (mai ales despre găini) A scoate sunete scurte, guturale și repetate caracteristice speciei; a face „câr-câr”; a chirăi. 2) fig. depr. (despre oameni) A vorbi pe un ton strident. 2. tranz. fig. (persoane) A deranja reproșând și creând diferite lucruri; a cicăli; a morocăni. /câr + suf. ~âi
• gârâi cârâi

Sinonimul cuvântului cârâi

Testează-te!