Sinonime căpiat

Cuvântul „căpiat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
• dement - nebun, smintit, alienat, clătinat
• smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
• iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
• alienat - nebun, smintit
• anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
• descreierat - nebun, smintit
• deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
• dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
• psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
• schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
• zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
• exaltat - entuziasmat, înflăcărat, aprins, însuflețit, avântat, zelos, nebun, ieșit din minți, țicnit
• aiurit - zăpăcit, zănatic, zurliu, besmetic, țicnit, nebun
• alienație - nebunie, sminteală, țâcneală, folie

Dex căpiat

• căpiat2, ~ă 1 ( ovine și bovine) Atins de cenuroză. 2 Nebun.
• căpiát1 1 Cenuroză. 2 Nebunie.
• CĂPIÁT, -Ă, căpiați, -te, 1. (; despre ovine și bovine) Atins de cenuroză. 2. Scrântit, țicnit, nebun. – căpia.
• CĂPIÁT, -Ă, căpiați, -te, 1. (Despre ovine și bovine) Atins de cenuroză. 2. Scrântit, țicnit, nebun. – căpia.
• CĂPIÁT, -Ă, căpiați-te, 1. (Despre animale) Atins de capie; capiu (1). 2. (Despre oameni) Smintit, țicnit. De cine doru se leagă, Nu mai ține mintea-ntreagă, Că se culcă îmbrăcat Și se scoală căpiat. HODOȘ, P. P. 39. – Pronunțat: -pi-at.
• CĂPIÁT, -Ă, căpiați, -te, 1. (Despre ovine și bovine) Atins de capie. 2. Scrântit, țicnit, nebun. – căpia.
• căpia 1 (; ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2 A înnebuni.
• CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (; despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. A se zăpăci, a înnebuni. – Din capiu.
• CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. A se scrânti, a se țicni, a înnebuni. – Din capiu.
• CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de capie. 2. (Familiar, despre oameni), A se scrînti, a se țicni, a înnebuni. Ați căpiat? se stropși el către cei doisprezece . CAMILAR, T. 74. Ce vorbești, bărbate? ori ai căpiat astăzi? ISPIRESCU, L. 268. – Pronunțat: -pi-a.

Sinonimul cuvântului căpiat

Testează-te!