Sinonime demnitate

Cuvântul „demnitate” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• dregătorie - șefie, demnitate, autoritate, judecătorie, rang, funcție, treaptă
• treaptă - rang, grad, nivel, ierarhie, etapă, fază, moment
• ierarhie - rang, treaptă, stare, ordine, succesiune, scară
• poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
• titlu - calitate, atribut, demnitate, calificare, rang
• grad - nivel, stadiu, treaptă, rang, funcție, poziție
• competență - autoritate, calitate, drept, cădere, destoinicie, capacitate, vrednicie, pricepere
• păstrător - cruțător, econom, chibzuit, strângător
• percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
• prescurta - a scurta, a abrevia, a reduce, a condensa, a concentra, a restrânge, a micșora
• presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
• prestanță - ținută (remarcabilă), afirmare, prestigiu, vază
• prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
• prohibi - a opri, a interzice, a restrânge, a îngrădi
• rechiziție - sechestrare, preluare, strângere

Dex demnitate

• demnitate 1 Calitate de a fi demn (3-8). 2 Atitudine demnă (3-8). 3 Gravitate. 4 Măreție. 5 Funcție sau însărcinare înaltă în stat rang.
• DEMNITÁTE, (2) demnități, 1. Calitatea de a fi demn, atitudine demnă (2); autoritate morală, prestigiu. ♦ Gravitate, măreție. 2. Funcție sau însărcinare înaltă în stat; rang. – Din dignitas, -atis (după demn).
• DEMNITÁTE, (2) demnități, 1. Calitatea de a fi demn, atitudine demnă (2); autoritate morală, prestigiu. ♦ Gravitate, măreție. 2. (Mai ales la ) Funcție sau însărcinare înaltă în stat; rang. – Din dignitas, -atis (după demn).
• DEMNITÁTE, (2) demnități, 1. Calitatea de a fi demn, atitudine demnă (2); prestigiu, autoritate morală. E la mijloc însă altceva, peste care d-ta ai trecut cu demnitate. GALACTION, O. I 658. Ioana îl privește surprinsă, aproape indignată, dar rămîne în tonul ei obicinuit, de demnitate rece. CAMIL PETRESCU, T. I 98. El descoperi fiecărui individ legea libertății, a demnității. BĂLCESCU, O. II 9. ♦ Gravitate, măreție. Vigoare în loc de grație, demnitate în loc de frumusețe, strictă exactitate la reproducerea naturii omenești în loc de forme estetice ideale, iată calitățile ce caracteriză stilul sculpturii din timpul lui Traian. ODOBESCU, S. III 75. 2. (Azi rar) Funcție sau însărcinare înaltă în stat; rang.
• DEMNITÁTE 1. Calitatea de a fi demn; prestigiu. ♦ Gravitate, măreție. 2. Post, funcție, situație sau grad mare în stat, într-o mare organizație etc. .

Sinonimul cuvântului demnitate

Testează-te!