Dicționar de sinonime
Sinonime etnic
Cuvântul „etnic” are următoarele sinonime:
etnic ( adjectiv )
- distinct
- rasial
- reprezentativ
- specific
- etnonim
- nume de popor
Sinonime Apropiate
- tipic - specific, caracteristic, propriu, particular, distinct, reprezentativ
- caracteristic - definitoriu, propriu, specific, tipic, distinctiv
- distinctiv - caracteristic, specific
- slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- trăsătură - linie, contur, tăietură, caracteristică, notă, aspect, însușire, specific
- treabă - ocupație, activitate, îndeletnicire, preocupare, ispravă, lucru, faptă, muncă, problemă
- identitate - conformitate, consimilitudine, specific, proprietate, valoare în sine, unitate
- indica - a arăta, a semnala, a face cunoscut, a preciza, a specifica, a recomanda, a prescrie, a sfătui, a specifica
- individualitate - personalitate, persoană, caracter, specific
- laur - dafin, ciumăfaie, glorie, cinste, faimă, distincție
- mentor - îndrumător, călăuză, povâțuitor, sfătuitor, sfetnic
- menționa - a arăta, a indica, a semnala, a pomeni, a preciza, a stipula, a consemna, a înregistra, a specifica
- mențiune - indicație, arătare, semnalare, precizare, specificare
- meserie - îndeletnicire, meșteșug, ocupație, profesiune, carieră
Dex etnic
- etnic, ~ă 1-2 , (Persoană) care se închină la idoli idolatru. 3-4 , (Persoană) care aparține altei religii decât cea creștină etnicesc, păgân. 5-6 , (Persoană) care aparține unui popor. 7 Care este propriu unui popor. 8 Care se referă la un popor. 9 Referitor la formele de cultură și civilizație specifice unui popor. 10 Nume ~ Nume de popor. 11 (Rar) Național.
- ÉTNIC, -Ă, etnici, -ce, Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic = nume de popor. Grup etnic = parte a populației dintr-o societate vorbind aceeași limbă, împărtășind aceleași atitudini, comportamente, trăsături mentale etc. ca produs al originii și tradiției culturale comune. – Din ethnique, ethnicus.
- ÉTNIC, -Ă, etnici, -ce, Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic= nume de popor. – Din ethnique, ethnicus.
- ÉTNIC, -Ă, etnici, -e, Legat de apartenența la un popor; referitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic = nume de popor.
- ETNIC, -Ă Referitor la apartenența la un popor; specific unui popor. ◊ Nume etnic = nume de popor. .
- ÉTNIC, -Ă referitor la apartenența la un popor, la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ nume ~ = etnonim. (< fr. ethnique, lat. ethnicus)