Dicționar de sinonime

Sinonime isteție

Cuvântul „isteție” are următoarele sinonime:

isteție ( substantiv )
  • îndemânare
  • abilitate
  • destoinicie
  • dexteritate
  • dibăcie
  • ingeniozitate
  • iscusință
  • istețime
  • pricepere
  • știință
  • talent
  • ușurință
  • meșteșug
  • meșteșugire
  • meșterie
  • apucătură
  • pricepuție
  • iscusire
  • marafet
  • practică


Sinonime Apropiate

  • iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
  • măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
  • îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
  • meșterie - meserie, meșteșug, profesiune, pricepere, iscusință, îndemânare
  • meșteșug - meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune, dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere
  • dibăcie - iscusință, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate
  • talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
  • istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
  • dexteritate - îndemânare, iscusință, dibăcie
  • marafet - dibăcie, iscusință, năzuință, capriciu, ifose
  • stângăcie - neîndemânare, nepricepere
  • virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
  • capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
  • competență - autoritate, calitate, drept, cădere, destoinicie, capacitate, vrednicie, pricepere
  • aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire

Dex isteție

  • isteție 1 Istețime. (1). 2 Îndrăzneală. 3 Vioiciune.
  • ISTEȚÍE, isteții, Istețime. – Isteț + -ie.
  • ISTEȚÍE, isteții, Istețime. – Isteț + -le.
  • ISTEȚÍE, isteții, Istețime. Se vede că isteția scriitorașului ajunsese la cunoștința boierului Balș. CĂLINESCU, E. 12. Pentru frumusețele și istețiile lor și-au căzut drag unul altuia. SBIERA, P. 23. Clit are isteție și vorbele-și măsoară. NEGRUZZI, S. II 195.
  • istețíme f. (d. isteț). Deșteptăcĭune, pricepere. – Vechĭ și isteție și istecĭúne.
  • ISTEȚÍE s. v. îndemânare.
  • ISTEȚIE abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, istețime, îndemînare, pricepere, știință, talent, ușurință, meșteșug, meșteșugire, ( și ) meșterie, apucătură, pricepuție, iscusire, marafet, practică. (Demonstra o mare ~ în mînuirea...)


Sinonimul cuvântului isteție

Sinonimul cuvântului isteție


Testează-te!