Dicționar de sinonime
Sinonime legiferare
Cuvântul „legiferare” are următoarele sinonime:
legiferare ( substantiv )
- reglementare
- legalizare
- legiuire
- legiferat
- lege
Sinonime Apropiate
- legiuire - lege, normă, dispoziție, legislație, reglementare, pravilă
- fărădelege - nelegiuire, crimă, ticăloșie, delict, mișelie
- lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei
- pace - liniște, armonie, calm, înțelegere, concordie, acalmie, tihnă, astâmpăr, odihnă
- pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
- pactiza - a se asocia, a se reuni, a se învoi, a se înțelege
- percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
- pravilă - lege, normă, îndreptar, cod
- râcă - ceartă, conflict, sfadă, dușmănie, neînțelegere
- recolta - a culege, a strânge, a aduna
- regulament - statut, normă, lege, îndreptar, dispoziție
- sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
- schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
- sesiza - a observa, a constata, a înregistra, a pricepe, a înțelege, a intui, a prinde, a pătrunde, a arăta
- sfadă - ceartă, conflict, neînțelegere, divergență
Dex legiferare
- legiferare 1 Elaborare a unei legi (37) legiferat1 (1). 2 Adoptare a legilor (37) legiferat1 (2). 3 Reglementare prin legi (37) legiferat1 (3). 4 Consfințire prin lege (37) legiferat1 (4). 5 (Rar) Lege (37). 6 Impunere a unor legi (37) stricte legiferat1 (5).
- LEGIFERÁRE, legiferări, Acțiunea de a legifera și rezultatul ei. – legifera.
- LEGIFERÁRE Acțiunea de a legifera și rezultatul ei. .
- legifera 1-2 A elabora (legi sau) o lege (37). 3-4 A adopta (legi sau) o lege (37). 5 A reglementa prin lege (37). 6 A consfinți prin lege (37). 7 A impune reguli stricte. 8 A stabili legi (37), reguli care guvernează un anumit domeniu.
- legiferi legifera
- LEGIFERÁ, legiferez, I. A elabora și a adopta o lege; a stabili ceva prin lege. – Din légiférer.
- LEGIFERÁ, legiferez, I. A face, a promulga o lege; a stabili ceva prin lege. Guvernul forțelor democrate... a legiferat reforma agrară în ziua de 22 martie 1945. IST. R.P.R. 686. Toate aceste măsuri legiferate, care aveau drept scop să îngenunche femeia, au dispărut cu totul. SAHIA, U.R.S.S. 107.
- LEGIFERÁ I. A face o lege; a stabili ceva prin lege. .
- LEGIFERÁ tr. a elabora și a adopta legi. (< fr. légiférer, it. legiferare)
- A LEGIFERÁ ~éz tranz. 1) (legi) A elabora și adopta în calitate de organ în drept. 2) A stabili prin lege; a face să fie legal. /<fr. légiférer