Dicționar de sinonime

Sinonime meritat

Cuvântul „meritat” are următoarele sinonime:

meritat ( adjectiv )
  • cuvenit
  • cuviincios
  • justificat


Sinonime Apropiate

  • cuvenit - indicat, adecvat, nimerit, oportun, datorit, meritat, cerut, necesar, trebuincios
  • trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
  • veleitate - ambiție, pretenție, aspirație (nejustificată), orgoliu
  • fundamentat - întemeiat, just, justificat, legitim, motivat
  • indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
  • legitim - legal, just, drept, justificat, motivat, îndreptățit
  • licențios - imoral, indecent, necuviincios, trivial, libertin, obscen, pornografie, vulgar, deșănțat
  • motivat - justificat, legitim, fundamental, îndreptățit, just, logic, temeinic
  • nerușinat - necuviincios, impertinent, obraznic, nesimțit, insolent, neobrăzat
  • obraznic - impertinent, arogant, neobrăzat, insolent, ireverențios, necuviincios, cu tupeu, nerușinat, sfidător
  • obrăznici - a fi necuviincios, a se întinde, a sfida, a înfrunta
  • binecuvântat - sfințit, blagoslovit, fericit, preamărit, just, legitim, întemeiat, justificat, rațional
  • bravură - vitejie, eroism, bărbăție, temeritate, cutezanță, îndrăzneală
  • cerut - necesar, trebuincios, cuvenit, impus
  • curaj - îndrăzneală, temeritate, bărbăție, cutezanță, bravură, eroism

Dex meritat

  • meritat, ~ă 1 Care revine cuiva în mod justificat cuvenit. 2 Care a primit onoruri.
  • MERITÁT, -Ă, meritați, -te, Care îi revine cuiva în mod justificat, care i se cuvine. – merita.
  • MERITÁT, -Ă, meritați, -te, Care îi revine sau i se cuvine cuiva, decurgînd din faptele sau din calitățile sale. Pedeapsă meritată.
  • merita 1 A justifica și a atrage o răsplată pentru valoarea pe care o reprezintă sau pentru faptele săvârșite a fi vrednic, a meritarisi. 2-3 A i se cuveni (ceva). 4 A justifica prețuirea, interesul sau grija pentru ceva. 5 (; „de la”) A binemerita. 6 (; mărfuri, obiecte de schimb) A justifica prețul cerut a face, a valora.
  • meritum merit
  • MERITÁ, mérit, I. A fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul să primească o răsplată (bună sau rea); a i se cuveni, a meritarisi. ♦ A justifica, a îndreptăți prețuirea, interesul sau grija care i se acordă. ♦ (Despre mărfuri, obiecte de schimb) A justifica prețul cerut; a face, a valora. – Din mériter.


Sinonimul cuvântului meritat

Sinonimul cuvântului meritat


Testează-te!