Sinonime obstacol

Cuvântul „obstacol” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• dificultate - greutate, anevoință, inconvenient, neajuns, piedică, obstacol, rezistență, impediment
• greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
• stăvilar - zăgaz, baraj, ecluză, dig, stavilă, obstacol, opreliște, piedică, opoziție
• handicap - dezavantaj, neajuns, impas, greutate, piedică
• barieră - rampă, opreliște, zăgaz, periferie, suburbie, mahala, greutate, dificultate, piedică
• zăgaz - stăvilar, baraj, dig, scoc, piedică, îngrădire, barieră, obstacol
• frâu - hăț, dârlog, frână, piedică, obstacol, stavilă, baraj
• inconvenient - neajuns, dificultate, piedică, dezavantaj
• opreliște - piedică, stavilă, barieră, interdicție, zăgaz
• anevoință - greutate, dificultate
• hop - piedică, obstacol, greutate, dificultate, săritură, gropi, hârtoape
• necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
• dezavantaj - defavor, defavoare, inconvenient, neșansă, neajuns, handicap
• baricadă - întăritură, fortăreață, fortificație, zid, obstacol, baraj, piedică, opreliște, stop
• frână - obstacol, piedică

Dex obstacol

• obstacol 1 Lucru care barează trecerea piedică, stavilă. 2 Obiect care împiedică vederea. 3 Lucru care împiedică săvârșirea unei acțiuni dificultate, greutate. 4 Obiect peste care trebuie să treacă sau să sară un sportiv care ia parte la anumite probe de cros, hipism
• OBSTÁCOL, obstacole, 1. Piedică, stavilă care închide drumul, care oprește vederea, trecerea etc. ♦ Ceea ce împiedică săvârșirea unei acțiuni; greutate, dificultate; opoziție. 2. (Sport) Piedică naturală sau amenajată care mărește dificultatea parcurgerii unui traseu, utilizată în atletism, hipism, ciclocros, motocros etc. – Din obstacle, obstaculum, obstacolo.
• OBSTÁCOL, obstacole, Piedică, stavilă care stă în cale, care închide drumul, oprește vederea, trecerea etc.; ceea ce se împotrivește la săvîrșirea unei acțiuni; greutate, dificultate. Întotdeauna i se împotrivea un obstacol neprevăzut. C. PETRESCU, C. V. 41. Proiectul de divorț al lui Grigore i se părea obstacolul cel mai grav, pe care trebuie neapărat și în primul rînd să-l înlăture. REBREANU, R. I 255. Păturică... își luase hotărîrea de a deveni om mare, și nici un obstacol nu putea să-l abată de la această idee fixă. FILIMON, C. 77. ♦ Gard, șanț etc. anume amenajat, peste care trebuie să treacă, să sară cel ce ia parte la anumite competiții sportive (cros, hipism etc.). Cursă de obstacole. – Variantă: (învechit) obstácul (GHICA, S. 132, I. IONESCU, M. 76)

Sinonimul cuvântului obstacol

Testează-te!