Dicționar de sinonime
Sinonime ofta
Cuvântul „ofta” are următoarele sinonime:
ofta ( verb )
- a suspina
- a șioi
- a [se] șușcăi
- a șușni
- a se tângui
Sinonime Apropiate
- geamăt - scâncet, vaiet, suspin, icnet, oftat, tânguire
- geme - a se tângui, a se lamenta, a suspina, a se văita, a fi supraîncărcat, a fi plin
- văicări - a se văita, a se lamenta, a se tângui
- văicăreală - plângere, lamentare, tânguire, jelire, bocire, văitare
- văita - a se lamenta, a se tângui, a jeli, a plânge, a boci, a se văicări
- foame - nemâncare, înfometare, inaniție, dorință, poftă, aspirație
- jind - dor, poftă, dorință, râvnire
- lăcomie - aviditate, voracitate, cupiditate, nesaț, râvnă, poftă, jind, jinduire
- nesaț - lăcomie, poftă
- apetit - poftă, dorință, pornire, propensiune
- bocet - plângere, tânguire, jelanie
- boci - a plânge, a se tângui, a lăcrima, a se văita
- căina - a se tângui, a se jelui, a se lamenta, a boci, a se văicări, a compătimi, a se căi, a deplânge
- chef - petrecere, ospăț, zaiafet, benchetuială, dorință, poftă, dispoziție, gust, plac
- dambla - paralizie, gută, apoplexie, chef, toană, poftă, furie, năbădăi
Dex ofta
- ofta 1 A scoate un oftat (în semn de dor, supărare, regret ) a suspina. 2 A ~ după cineva (sau după ceva) A regreta mult pierderea cuiva sau a ceva. 3 A dori din tot sufletul pe cineva sau ceva. 4 (Rar) A suferi. 5 A regreta. 6 A se jelui.
- OFTÁ, oftez, I. A scoate un oftat (în semn de dor, de supărare, de regret etc.); a suspina. ◊ A ofta după cineva (sau ceva) = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva), a tânji după cineva (sau ceva). – Din oft.
- OFTÁ, oftez, I. A scoate un oftat. suspina. Era mîhnire și jale, căci despre mine nu se știa nimic; și mama ofta cu amar, închidea ochii, și lacrimi încete îi curgeau pe obrajii zbîrciți. SADOVEANU, VI 116. Oftă din adînc și își ușură inima, apăsată ca de o piatră de moară. VLAHUȚĂ, O. A. 103. Iar ea, vorbind cu el în somn, Of tind din greu suspină. EMINESCU, O I 168. ◊ Sună acoperișul, oftează adierile vîntului. SADOVEANU, N. p. 257. Vîntul ofta tot mai adînc pe sub praguri. BOTEZ, ȘC. 7O. ◊ A ofta după cineva (sau ceva) = a regreta adine pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva). Toată ziulica ofta omul după o vorbă mai dulce. CARAGIALE, O. III 33. Să oftezi dup-a ta fată. EMINESCU, O. I 83. Oftă după mărimea și vitejia trecută a romînilor. BĂLCESCU, O. I 319. ◊ (Popular) A se jelui, a se tîngui. Nu flămînzesc, Nu însetez, Dar totuna mă oftez. GOROVEI, C. 70.