Dicționar de sinonime
Sinonime recădere
Cuvântul „recădere” are următoarele sinonime:
recădere ( substantiv )
- recidivă
- atac
Sinonime Apropiate
- recidivă - recădere, repetare, recurență, reversiune
- răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
- școlar - elev, ucenic, discipol, învățăcel
- ucenic - discipol, elev, învățăcel, începător
- vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
- vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
- grotă - peșteră, cavernă, catacombă
- hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
- hoinări - a vagabonda, a rătăci, a colinda
- ictus - șoc, atac, apoplexie
- iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
- începător - incipient, debutant, novice, elev, discipol, învățăcei, neofit, inițiator, promotor
- mânca - a se hrăni, a se alimenta, a consuma, a îmbuca, a roade, a măcina, a distruge, a ataca, a scăpa
Dex recădere
- recădere 1 Revenire. 2 (; ; ) Recidivă (1). 3 Degradare (12).
- RECĂDÉRE, recăderi, Acțiunea de a recădea și rezultatul ei. ♦ Recidivă. – recădea.
- RECĂDÉRE, recăderi, Acțiunea de a recădea și rezultatul ei. O așa recădere a limbii la gradul de dialect n-a putut decît să fie dezastruoasă. MACEDONSKI, O. IV 124.
- RECĂDÉRE Acțiunea de a recădea și rezultatul ei. .
- recădea 1 A se prăbuși din nou. 2 A se lăsa din nou în jos. 3 A reveni la nivelul sau la starea anterioară. 4 A cădea la loc. 5 (; „în”) A fi cuprins din nou de ceva. 6 A se întoarce din nou la ceva sau în ceva a reveni. 7 A ~ pe gânduri A redeveni îngândurat.
- RECĂDEÁ, recád, II. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – re- + cădea.
- RECĂDEÁ, recád, II. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Re1- + cădea.