Dicționar de sinonime
Sinonime reproș
Cuvântul „reproș” are următoarele sinonime:
reproș ( substantiv )
- imputare
- imputație
- învinuire
- vină
- reprehensiune
- bănat
- pricină
- prihană
- admonestare
- ceartă
- certare
- dojană
- dojenire
- morală
- mustrare
- observație
- beșteleală
- muștruluială
- ocară
- înfruntare
- probozeală
- probază
- probozenie
- șmotru
- dascălie
- împutăciune
- învățătură
- preobrăzitură
- probozire
- răpște
- remonstrare
- zabrac
- săpuneală
- scuturătură
- dăscălie
- recriminare
- încriminare
- acuzare
Sinonime Apropiate
- mustrare - ceartă, dojană, reproș, morală, observație, căință, regret, remușcare, penitență
- beșteleală - mustrare, dojană, dojenire, critică, ceartă, observații
- imputare - reproș, învinuire, dojană, mustrare, acuzație, amendă, taxare, sancțiune
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- bruftuială - muștruluială, dăscăleală, critică, mustrare, reproș
- obiecție - observație, contraargument, contestație, reproș, critică
- dojană - mustrare, dăscăleală
- catedră - pupitru, birou, profesorat, dăscălie, belferie
- acuză - învinuire, acuzare
- critică - obiecție, observație, mustrare, judecată, vestejire
- pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
- probozi - a certa, a critica, a reproșa
- râcă - ceartă, conflict, sfadă, dușmănie, neînțelegere
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
- sfadă - ceartă, conflict, neînțelegere, divergență
Dex reproș
- reproș Imputare.
- REPRÓȘ, reproșuri, Imputare, dojană; mustrare, învinuire. – Din reproche.
- REPRÓȘ, reproșuri, Imputare, dojană, mustrare, învinuire. În loc să-mi fii recunoscătoare, îmi mai faci reproșuri. SEBASTIAN, T. 36. Mă uit la tine și te văd ginditoare și-mi zic că tu poate suferi... și-mi aduc aminte de unele vorbe ale tale, de unele căutături de reproș. VLAHUȚĂ, O. A. III 178. Am să-ți fac reproșuri... – Pentru ce? – Ai început a mă neglija. ALECSANDRI, T. 1670. – și: (învechit) reproșe (KOGĂLNICEANU, S. 219).
- REPRÓȘ Învinuire; mustrare, imputare. .
- REPRÓȘ învinuire; mustrare. (< fr. reproche)
- REPRÓȘ ~uri n. Dezaprobare verbală adresată cuiva în semn de nemulțumire pentru fapte sau vorbe reprobabile; bănuială; imputare; mustrare; dojană. Nu merită nici un ~. /<fr. reproche
- reproș n. imputare (= fr. reproche).
- *repróș n., pl. urĭ (fr. reproche). Mustrare, împutare, împutăcĭune, observațiune: a face cuĭva reproșurĭ.
Sinonimul cuvântului reproș