Sinonime repudia

Cuvântul „repudia” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• nega - a tăgădui, a dezminți, a contesta, a renega, a contrazice, a nu admite, a nu recunoaște, a anula
• negație - refuz, respingere, infirmare, dezmințire, contestare, tăgadă, renegare, dezicere
• abjura - a renega, a se lepăda, a refuza
• declina - a refuza, a respinge, a renunța, a abandona, a nu lua asupra, a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinți
• decomanda - a anula, a opri, a refuza, a respinge
• trânti - a doborî, a culca, a pune la pământ, a izbi, a pocni, a respinge, a lăsa, a cădea (la examen)
• valida - a confirma, a întări, a recunoaște bun
• identifica - a recunoaște, a preciza, a fixa, a constata
• izgoni - a alunga, a goni, a îndepărta, a respinge, a expulza
• alunga - a izgoni, a goni, a fugări, a îndepărta, a înlătura, a elimina, a respinge
• apostat - rebel, renegat, contestatar
• contesta - a tăgădui, a nega, a dezminți, a contrazice
• contestabil - nesigur, discutabil, refuzabil
• convinge - a asigura, a decide, a determina, a hotărî, a recunoaște, a-și da seama, a se încredința
• cunoaște - a ști, a pricepe, a înțelege, a afla, a recunoaște, a identifica, a distinge, a deosebi

Dex repudia

• repudia 1 A nu (mai) recunoaște pe cineva sau ceva a îndepărta, a renega (1), a respinge. 2 A se lepăda de cineva sau de ceva a renega (2), a tăgădui, a abjura. 3 A renunța la o moștenire sau la un legat.
• REPUDIÁ, repudiez, I. A respinge, a nu mai recunoaște pe cineva sau ceva; a îndepărta, a arunca, a alunga, a desconsidera, a renega. ♦ A renunța la o moștenire sau la un legat. – Din répudier.
• REPUDIÁ, repudiez, I. A respinge pe cineva sau ceva, a îndepărta de la sine, a nu mai recunoaște; a renega. A-și repudia propriile afirmații.
• REPUDIÁ I. 1. A respinge, a arunca, a alunga, a desconsidera (ceva sau pe cineva); a renega. 2. A renunța la o moștenire sau la un legat. .
• REPUDIÁ tr. 1. a respinge, a nu mai recunoaște pe cineva sau ceva; a desconsidera, a renega. ◊ a denunța în mod unilateral o obligație sau un contract internațional. 2. (jur.) a renunța la o moștenire, la un legat. (< fr. répudier)
• A REPUDIÁ ~éz tranz. 1) (persoane sau lucruri) A îndepărta de la sine (din dispreț); a respinge. 2) (păreri, concepții, vederi etc.) A nu (mai) recunoaște ca valabil. /<fr. répudier
• repudià v. 1. a se despărți de soția sa după formele legale; 2. fig. a părăsi: acest popor repudiase anticele sale virtuți; 3. Jur. a renunța: a repudia o succesiune.

Sinonimul cuvântului repudia

Testează-te!