Dicționar de sinonime
Sinonime roura
Cuvântul „roura” are următoarele sinonime:
roura ( verb )
- bura
- burnița
- pica
- picura
- țârcâi
- țârâi
- uda
- umezi
- a se înroura
Sinonime Apropiate
- țârâi - a picura, a cerne, a burnița, a zbârnâi, a suna
- burniță - țârâială, bură, ploaie mărunta
- cerne - a alege, a selecta, a reține, a bura, a burnița, a țârâi, a deosebi, a desluși, a discerne
- bura - a burnița, a țârâi, a cerne
- bură - burniță, țârâială
- piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
- proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
- răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- sagace - perspicace, subtil, pătrunzător, ager, mintos
- spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
- spârcui - a ciopârți, a tăia, a sfâșia, a despica, a spinteca
- sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
- spinteca - a despica, a tăia, a sfâșia, a înjunghia, a ciopârți
- străbătător - penetrant, stăruitor, răzbătător, subtil, perspicace
Dex roura
- roura 1 A cădea rouă (1). 2 A se acoperi cu rouă (1) a se umezi. 3-4 vrt{a) A (se) stropi cu picături (ca) de rouă (1) a (se) umezi, a {se) uda. 5-6 A (se) înviora. 7-8 A (se) liniști. 9 A cădea o ploaie măruntă și de scurtă durată a bura, a burnița. 11 A (se) stropi cu picături mărunte de ploaie 12-13 A picura sau a face să picure, să curgă. 14 A lăsa să cadă picătură cu picătură.
- ROURÁ, 3 rourează, I. 1. A cădea rouă. 2. și A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. – rorare (după rouă).
- ROURÁ, 3 rourează, I. 1. A cădea rouă. 2. A stropi, a umezi, a acoperi cu stropi ca de rouă. dulci și duioase... fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana. ODOBESCU, S. III 51. Gălbinarea firească a lui Ipolit se făcuse mai grozavă la lumina făcliilor de ceară, și sudoarea roura melancolica lui frunte. NEGRUZZI, S. I 53. ◊ Este oare de milă sau de mîndrie lacrima cu care tot ochiul se rourează, urmînd cu gîndul în cale pe viteazul dorobanț romîn? ODOBESCU, S. II 530.
- A SE ROURÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se acoperi cu stropi ca de rouă. /<lat. rorare
- A ROURÁ ~eáză 1. intranz. A cădea rouă. 2. tranz. A face să se roureze. /<lat. rorare
- rourà v. 1. a cădea rouă; 2. fig. a pica, a uda cu picături: din ochii ei rourează lacrimi. .