Dicționar de sinonime
Sinonime sârguință
Cuvântul „sârguință” are următoarele sinonime:
sârguință ( substantiv )
- hărnicie
- perseverență
- ardoare
- râvnă
- străduință
- zel
- nepreget
- nepregetare
- osârdie
- osârdnicie
- osârduință
- osârduire
- osârduitură
- protimie
- silință
- strădanie
- vrednicie
- sârg
- activitate
- diligență
- asiduitate
- insistență
- sforțare
- stăruință
Sinonime Apropiate
- zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
- hărnicie - sârguință, râvnă, zel, vrednicie, silință, asiduitate, diligență, destoinicie
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- diligență - poștalion, sârguință, osteneală, hărnicie, zel
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- asiduitate - stăruință, perseverență, statornicie
- străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
- travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
- migală - grijă, scrupul, meticulozitate, atenție, scrupulozitate, piguleală, răbdare, stăruință, perseverență
- bunăvoință - amabilitate, noblețe, generozitate, silință, râvnă, zel
- zor - grabă, urgență, febrilitate, însuflețire, sârguință, elan, necesitate, nevoie, strâmtoare
- temperament - natură, fire, caracter, energie, elan, vitalitate, ardoare, avânt
- tenacitate - stăruință, persistență
- treabă - ocupație, activitate, îndeletnicire, preocupare, ispravă, lucru, faptă, muncă, problemă
Dex sârguință
- SÂRGUÍNȚĂ Strădanie, străduință, silință; hărnicie, râvnă, zel. – Sârgui + -ință.
- SÂRGUÍNȚĂ, sârguințe, Strădanie, străduință, silință; hărnicie, râvnă, zel. – Sârgui + -ință.
- SÂRGUÍNȚĂ ~e f. Efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; străduință; asiduitate. /sârg + suf. ~ință
- sârguință f. silință continuă.
- SÎRGUÍNȚĂ Străduință, hărnicie, zel. Prin neguri îmi trag brazdă cu vechea sîrguință. MACEDONSKI, O. I 224. Începu să se pregătească cu sîrguință, ca orișice mumă cu dor, la toate cele trebuincioase pentru copii. POPESCU, B. II 6. Cu atîta sîrguință au lucrat încît... au făcut o îndestulă sumă de cărămizi. DRĂGHICI, R. 84.
- sîrguínță f., pl. e (d. a se sîrgui). Rar. Silință, zel, asiduitate, hărnicie: sîrguință la învățătură.
- SÂRGUÍNȚĂ s. 1. v. hărnicie. 2. v. perseverență. 3. ardoare, râvnă, străduință, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduință, osârduire, osârduitură, protimie. (~ lui era demnă de admirat.)
- SÎRGUINȚĂ 1. hărnicie, rîvnă, silință, strădanie, străduință, vrednicie, zel, sîrg, activitate, diligență. (A demonstrat o mare ~ în muncă.) 2. asiduitate, insistență, perseverență, rîvnă, sforțare, silință, stăruință, strădanie, străduință, zel, osîrdie. (~ lui s-a dovedit fructuoasă.) 3. ardoare, rîvnă, străduință, zel, nepreget, nepregetare, osîrdie, osîrdnicie, osîrduință, osîrduire, osîrduitură, protimie. (~ lui era demnă de admirat.)