Sinonime sfărâmat

Cuvântul „sfărâmat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
• hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
• răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
• schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
• scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
• sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
• secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
• spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
• țandără - așchie, surcea, zburătură, ciob, fărâmătură
• ucigător - distrugător, nimicitor, zdrobitor
• fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
• fisură - crăpătură, spărtură, plesnitură
• flecar - limbut, palavragiu, guraliv, gură-spartă
• frântură - bucată, fragment, crâmpei, porțiune, parte, fărâmă, fractură, spărtură
• găunos - scorburos, scobit, deșert, gol, sec, spart

Dex sfărâmat

• SFĂRÂMÁT1 Sfărâmare. – sfărâma.
• SFĂRÂMÁT2, -Ă, sfărâmați, -te, (Despre lucruri) Făcut fărâme, zdrobit, fărâmițat; destrămat, spulberat. ♦ (Despre colectivități) Nimicit, zdrobit, învins. – sfărâma.
• SFARÂMÁT2, -Ă, sfărâmați, -te, (Despre lucruri) Făcut fărâme, zdrobit, fărâmițat; destrămat, spulberat. ♦ (Despre colectivități) Nimicit, zdrobit, învins. – sfărâma.
• SFĂRÂMÁ, sfărấm, I. 1. și A (se) sparge, a (se) desface în bucăți mici; a (se) fărâmița, a (se) zdrobi. ◊ A sfărâma lanțurile (robiei) = a cuceri libertatea. A-și sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi deosebite, a se zbate, a se frământa pentru ceva. ♦ A (se) destrăma, a (se) spulbera, a (se) împrăștia, a (se) risipi. 2. A omorî, a distruge, a nimici. 3. A se zbate, a se chinui, a se strădui să... – s- + fărâma.
• SFĂRMÁ I sfărâma.
• SFĂRMÁT1 sfărâmat1.
• SFĂRMÁT2, -Ă sfărâmat2.
• SFĂRÂMÁ, sfărâm, I. 1. și A (se) sparge, a (se) desface în bucăți mici; a (se) fărâmița, a (se) zdrobi. ◊ A sfărâma lanțurile (robiei) = a cuceri libertatea. A-și sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi deosebite, a se zbate, a se frământa pentru ceva. ♦ A (se) destrăma, a (se) spulbera, a (se) împrăștia, a (se) risipi. 2. A omorî, a distruge, a nimici. 3. A se zbate, a se chinui, a se strădui să... – s- + fărâma.
• SFĂRMÁT1 sfărâmat.
• SFĂRĂMÁT2, -Ă sfărîmat2.

Sinonimul cuvântului sfărâmat

Testează-te!