Dicționar de sinonime
Sinonime simțire
Cuvântul „simțire” are următoarele sinonime:
simțire ( substantiv )
- bun-simț
- sensibilitate
- simț
- sentiment
- simțământ
- emotivitate
- impresionabilitate
- pasiune
- patos
Sinonime Apropiate
- afect - sentiment, emoție, simțire, sensibilitate
- presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
- insensibilitate - indiferență, nesimțire
- asentiment - acord, aprobare, consimțire, adeziune, încuviințare
- bun-simț - sensibilitate, politețe, bună-creștere, amabilitate
- trăire - existență, viețuire, simțire, sentiment, resimțire, tensiune
- suflet - conștiință, psihic, minte, cuget, inimă, simțire, spirit, bunătate, omenie
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- încuviințare - admitere, acceptare, aprobare, consimțire, acord, aviz, consimțire, învoire, voință
- nepăsare - indiferență, delăsare, pasivitate, dezinteres, lenevie, inerție, nesimțire, tembelism, indolență
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- nesimțire - leșin, colaps, nerușinare, insolență, obrăznicie, impertinență, necuviință, nepăsare, indiferență
- agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
- gust - sensibilitate, simț (estetic), stil, ținută, înclinație, preferință, predispoziție, pornire, poftă
- prevedere - intuiție, anticipare, presimțire, deducție, bănuială, grijă, atenție, prudență, preliminare
Dex simțire
- SIMȚÍRE, simțiri, 1. Faptul de a simți; sensibilitate (1). 2. Trăire afectivă, afect, sentiment. 3. Stare normală a organismului în care omul este pe deplin conștient de ceea ce se petrece în jurul lui, fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale. ◊ Fără simțire = fără cunoștință; leșinat. ◊ A-și pierde simțirea (sau simțirile) = a leșina. A-și veni în simțire (sau în simțiri) = a-și reveni din leșin; a-și veni în fire; a-și recăpăta stăpânirea de sine. ♦ (Rar) Simț (1). 4. ( și ; și în sintagma simțire de sine) Bun-simț, bună-cuviință. – simți.