Dicționar de sinonime
Sinonime toropit
Cuvântul „toropit” are următoarele sinonime:
toropit ( adjectiv )
- biruit
- copleșit
- moleșit
- amorțit
Sinonime Apropiate
- sublim - măreț, încântător, minunat, superb, perfect, copleșitor
- sugrumat - sufocat, asfixiat, gâtuit, copleșit, înecat, asmuțit
- triumfal - biruitor, victorios, atotbiruitor
- triumfător - victorios, atotbiruitor, triumfal
- turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
- glorios - victorios, eroic, biruitor, învingător, preamărit, slăvit, proslăvit, strălucit, faimos
- greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
- indescriptibil - inexprimabil, indicibil, inefabil, copleșitor
- irezistibil - cuceritor, copleșitor, învăluitor, fascinant
- obositor - istovitor, epuizant, copleșitor, plictisitor, enervant, sâcâitor, agasant
- apăsător - chinuitor, copleșitor, covârșitor, împovărător
- covârșitor - copleșitor, impresionant, formidabil, predominant
- cuceritor - victorios, învingător, biruitor, ocupant, fermecător, încântător, seducător, captivant
Dex toropit
- toropit1, ~ă 1 Cuprins de toropeală1 (1) amețit, amorțit, moleșit, trândav2 (7). 2 Vlăguit. 3 Copleșit2 (1) (de ceva).
- toropit2, ~ă 1 Care este bătut zdravăn. 2 Terciuit (1). 3 Care este distrus nimicit.
- TOROPÍT, -Ă, toropiți, -te, Moleșit, amețit, amorțit (de somn, de căldură etc.). – toropi.
- TOROPÍT, -Ă, toropiți, -te, Moleșit, amețit. () Toropit, bătrîn, pe coastă, Dormitează lînced Clujul. BENIUC, A. R. 37.
- toroipan, ~ă 1 Băț noduros, mai gros la un capăt bâtă, ciomag, măciucă, toropală1. 2 Persoană voinică. 3 Cu ~ul Cu forța.
- toropi2 1 ( ființe) A bate zdravăn. 2 (; ființe) A omorî. 3 A strica. 4 A zdrobi. 5 A distruge (1).
- toropi1 1 A aduce în stare de toropeală1 (1) a ameți, a moleși. 2 A copleși (1). 3 A se exalta (9).
- TOROPÍ, toropesc, IV. A aduce în stare de toropeală (1); a ameți, a buimăci, a moleși. ♦ A cuprinde, a copleși; a năpădi. ♦ A bate zdravăn; a ucide în bătaie. – Din toropyty.
- TOROPÍ, toropesc, IV. A aduce în stare de toropeală (1); a ameți, a buimăci, a moleși. ♦ A cuprinde, a copleși; a năpădi. ♦ A bate zdravăn; a ucide în bătăi. – Din toropyty.