Dicționar de sinonime
Sinonime tulburat
Cuvântul „tulburat” are următoarele sinonime:
tulburat ( adjectiv )
- emoționat
- zăpăcit
- dezechilibrat
- rătăcit
- agitat
- impresionat
- înduioșat
- mișcat
- atins
- zdruncinat
- dezaxat
- detracat
- întunecat
- clocotitor
- frământat
- fremătător
- învolburat
- tumultuos
- zbuciumat
- răzvrătit
- neliniștit
- îngrijorat
- turmentat
- confuz
- încurcat
- buimac
- năuc
- amețit
Sinonime Apropiate
- mișcat - emoționat, tulburat, impresionat, înduioșat, răscolit
- amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
- buimac - zăpăcit, amețit, năuc, tehui
- dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
- agitat - neliniștit, zbuciumat, tulburat, nervos, nestăpânit
- frământat - agitat, tulburat, zbuciumat, uimit, torturat
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- fremătător - tremurător, vibrant, agitat, frământat
- furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
- duios - emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, tulburător, sentimental, iubitor, tandru
- prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
- uimi - a stupefia, a minuna, a năuci, a surprinde, a ului, a speria, a buimăci, a zăpăci
- ului - a năuci, a zăpăci, a uimi, a tulbura, a buimăci
- zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
- zgomotos - gălăgios, tumultuos, turbulent, agitat
Dex tulburat
- tulburat2, ~ă 1 ( lichide) Tulbure (1). 2 ( ape) Care este învolburat agitat, tulbure (2), zbuciumat, tulburos (1). 3 ( cer) Care este înnorat întunecat, tulbure (3), tulburos (2). 4 ( vreme) Cu cerul înnorat ploios, posomorât, tulbure (4), tulburos (3). 5 ( ochi, privire) Tulbure (11). 6 (; oameni și manifestările lor) Cuprins de neliniște agitat, emoționat, tulbure (12), tumultos, zăpăcit, zbuciumat. 7 (; oameni) Care este mânios furios, tulbure (13), tulburos (4). 8 Amețit de băutură tulbure (16). 9 Care se răzvrătește răsculat, revoltat. 10 (; stări sociale, politice) Tulbure (17). 11 Care este incomodat într-o activitate deranjat, perturbat, stânjenit, stingherit. 12 ( funcția unor organe sau facultăți fizice ori psihice) Care și-a pierdut echilibrul normal.
- tulburat1 Tulburare (2).
- TULBURÁT, -Ă, tulburați, -te, 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime, amestecat cu impurități. ♦ (Despre ape) Zbuciumat, agitat, învolburat. ♦ (Despre cer) înnorat, cețoș, posomorât. 2. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neliniștit, zăpăcit, zbuciumat, agitat. ♦ Mânios, furios. ♦ (Despre funcția unor organe sau facultăți fizice ori psihice) Care și-a pierdut echilibrul normal, care s-a dereglat. – tulbura.