Sinonime complet

Cuvântul „complet” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• total - întreg, complet, tot, absolut, deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
• desăvârșit - perfect, excelent, ireproșabil, măiestrit, magistral, complet, deplin, absolut, total
• deplin - de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet, în mod desăvârșit, perfect, neștirbit, desăvârșit
• integral - total, complet, deplin, exhaustiv, totalmente
• întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
• completamente - totalmente, de tot, total, deplin, complet
• desăvârșire - perfecțiune, excelență, deplinătate, împlinire, absolut
• absolut - complet, deplin, total, cert, sigur, neapărat, categoric, stringent
• totalmente - total, complet, în întregime, cu totul
• global - total, complet, deplin, pe de-a-ntregul, totalmente
• deplinătate - desăvârșire, perfecțiune, plenitudine, plinătate, integritate
• exhaustiv - integral, total, complet, de tot
• perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
• împlini - a completa, a întregi, a rotunji, a (se) dezvolta, a crește, a se îngrășa, a realiza, a executa, a înfăptui
• totalitate - total, întregime, sumă, ansamblu, unanimitate, universalitate

Dex complet

• complet1 1 Bal popular. 2 Local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș).
• complet2, ~ă 1 Care conține tot ceea ce trebuie deplin, desăvârșit, împlinit, întreg. 2 Opere ~e Ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. 3 ( un vehicul de transport în comun) Care are toate locurile ocupate plin. 4 ~ de judecată Colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu. 5 Obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese asortate. 6 În întregime. 7-8 (; ; ) (A fi) în ~ Cu toții.
• COMPLÉT2, -Ă (1) compleți, -te, , (2, 3) completuri, , (4) 1. Care conține toate elementele necesare; căruia nu-i lipsește niciuna dintre părțile constitutive; întreg, desăvârșit, deplin, împlinit. ◊ Opere complete = ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul de transport în comun) Care are toate locurile ocupate; plin. 2. (În sintagma) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători (și asesori) care iau parte la soluționarea unui litigiu. 3. (Ieșit din uz) Compleu. 4. În întregime, cu desăvârșire. – Din complet, completus.
• COMPLÉT1, completuri, (Franțuzism ieșit din uz) Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). – Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet2).

Sinonimul cuvântului complet

Testează-te!