Dicționar de sinonime

Sinonime căpia

Cuvântul „căpia” are următoarele sinonime:

căpia ( verb )
  • a înnebuni
  • a se sminti
Alte sinonime:
  • aliena
  • înnebuni
  • sminti
  • țicni
  • a se zăpăci
  • a se țicni
  • a se scrânti
  • a-și pierde mințile
  • a pierde măsura


Sinonime Apropiate

  • înnebuni - a se sminti, a se țicni, a-și pierde mințile, a căpia, a se scrânti
  • înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
  • sminti - a aliena, a înnebuni, a se ticni
  • aliena - a înstrăina, a transfera, a (se) sminti, a (se) țăcăni, a înnebuni
  • țăcăni - a pocni, a lovi, a păcăni, a se sminti, a se țicni, a-și pierde mințile
  • zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
  • greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
  • greșit - incorect, eronat, inexact, smintit, fals, nefondat, rău, nepotrivit, prost
  • iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
  • alienat - nebun, smintit
  • anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
  • bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
  • capiu - nebun, smintit
  • cenuroză - capie, căpială
  • dement - nebun, smintit, alienat, clătinat

Dex căpia

  • căpia 1 (; ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2 A înnebuni.
  • CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (; despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. A se zăpăci, a înnebuni. – Din capiu.
  • CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. A se scrânti, a se țicni, a înnebuni. – Din capiu.
  • CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de capie. 2. (Familiar, despre oameni), A se scrînti, a se țicni, a înnebuni. Ați căpiat? se stropși el către cei doisprezece . CAMILAR, T. 74. Ce vorbești, bărbate? ori ai căpiat astăzi? ISPIRESCU, L. 268. – Pronunțat: -pi-a.
  • CĂPIÁ, căpiez, I. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de capie. 2. A se scrânti, a se țicni, a înnebuni. – Din capiu.
  • A CĂPIÁ ~éz intranz. 1) (despre animale) A se îmbolnăvi de capie. 2) fam. (despre persoane) A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a înnebuni; a se scrânti; a se țicni; a se sminti; a se trăsni; a se aliena. /Din capiu
  • căpià v. a avea amețeală, a înebuni: ce, ai căpiat?
  • căpiéz v. intr. (d. capie). Mă îmbolnăvesc de capie. Fig. Iron. Înebunesc, turbez: aĭ căpiat, măĭ? V. tr. Lasă-mă în pace, că m’aĭ căpiat. – În est căpchiez.
  • căpia (i-a) ( 3 și căpiază, căpiind)
  • căpiez, -piază 3, -pieze 3 , -piam 1 , -piere


Sinonimul cuvântului căpia

Sinonimul cuvântului căpia


Testează-te!