Dicționar de sinonime
Sinonime tehui
Cuvântul „tehui” are următoarele sinonime:
tehui ( verb )
- ameți
- buimăci
- năuci
- zăpăci
tehui ( adjectiv )
- amețit
- buimac
- buimăcit
- năuc
- năucit
- tâmpit
- zăpăcit
- lunatic
- nebun
- smintit
- năhui
- tehui
Sinonime Apropiate
- amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
- buimac - zăpăcit, amețit, năuc, tehui
- ameți - a zăpăci, a buimăci, a dezechilibra, a năuci, a se îmbăta, a se afuma, a se turmenta, a se chercheli
- uimi - a stupefia, a minuna, a năuci, a surprinde, a ului, a speria, a buimăci, a zăpăci
- ului - a năuci, a zăpăci, a uimi, a tulbura, a buimăci
- buimăceală - năucire, zăpăceală, amețeală, buimăcire
- stupefiant - năucitor, uluitor, uimitor, drog, halucinogen
- zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
- hăbăuc - năuc, zăpăcit, aiurit
- împrăștiat - răsfirat, dispersat, risipit, vânturat, distrat, zăpăcit, aiurit, buimac, dezordonat
- aiurit - zăpăcit, zănatic, zurliu, besmetic, țicnit, nebun
- amețeală - vertij, vârtej, buimăceală, năucire
- bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
- dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
- smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
Dex tehui
- tehui2, ~ie 1 Zăpăcit. 2 ( oi) Căpiat2 (1).
- tehui1 1-2 A (se) zăpăci. 3 A se sălbătici.
- TEHUÍ1, tehuiesc, IV. și A (se) zăpăci, a (se) buimăci. – Din tehui2.
- TEHÚI2, -IE, tehui, Zăpăcit, năuc, buimăcit. – tahonya „trândav”.
- TEHÚI2, -IE, tehui, Zăpăcit, năuc, buimăcit. – tahonya. „trândav”.
- TEHUÍ1, tehuiesc, IV. (Regional) A tulbura cuiva mințile, a zăpăci, a ameți, a buimăci. Bietului Toader a lui Ungureanu nu i-a luat o mînă și nu l-a tehuit sărmanul? I. CR. III 107. ◊ (Cu pronunțare regională) S-o buimăcit, s-o tăhuit di cap ș-o început a striga. ȘEZ. XXIII 37.
- TEHÚI2, -IE, tehui, -ie, (Regional) Năuc, zăpăcit, amețit, buimăcit. Mă ceartă fără măsură: Că nu trag, că mi-s tehui. DEȘLIU, M. 40. Intrară pe rînd, repeziți peste prag, vreo cinci băietănași, tehui de somn. CAMILAR, N. II 270. Neculai se trezi tehui de băutură, înainte de a pleca doctorul. SADOVEANU, O. III 16.
- A TEHUÍ ~iésc tranz. pop. A face să se tehuiască. /Din tehui
- TEHÚI ~ie (~i) pop. Care a pierdut temporar facultatea de a judeca limpede (din cauza fricii, somnului, băuturii); buimac; zăpăcit; năuc; bezmetic. /cf. ung. tahonya
- A SE TEHUÍ mă ~iésc intranz. pop. A deveni tehui; a nu ști de sine; a se buimăci; a se năuci; a se zăpăci; a se ului; a se pierde. /Din tehui